Un fragment dintr-un os de pasăre dodo, având o lungime de circa 10 centimetri, va fi scos la licitație în luna aprilie, la Londra, la 300 de ani după ce această specie, incapabilă să zboare și devenită între timp un simbol al "demodării", a fost vânată până la dispariție.
Specialiștii casei de licitații Christie's au declarat, miercuri, că speră să obțină pe acest fragment de femur de pasăre dodo cel puțin 15.000 de lire sterline (22.600 dolari).
Cea mai recentă vânzare la licitație a unor rămășițe de pasăre dodo datează din 1934, la Londra, un eveniment care a generat un interes considerabil din partea oamenilor de știință și a colecționarilor.
"De la apariția sa din «Alice în Țara Minunilor» și până la expresia «mort ca o pasăre dodo», această pasăre și-a asigurat locul în moștenirea noastră culturală", a declarat James Hyslop, directorul departamentului Travel, Science and Natural History din cadrul casei Christie's.
Occidentalii au auzit pentru prima dată de existența păsărilor dodo în anul 1598, în urma relatărilor unui marinar olandez, care văzuse aceste păsări pe insula Maurițius din Oceanul Indian.
La mai puțin de 100 de ani după aceea, păsările dodo au dispărut. Cercetătorii consideră că ele au fost cel mai probabil vânate de marinari și de alte animale de talie mare pe care aceștia le-au adus cu ei pe insulă.
Niciun schelet complet de pasăre dodo nu a rezistat până în zilele noastre – oamenii de știință au adunat fragmente de oase de-a lungul anilor pentru a încerca să își dea seama cum arătau în realitate aceste păsări.
Celebra imagine a unei păsări grăsuțe, comice, cu gâtul scurt, imortalizată în ilustrațiile realizate de John Tenniel pentru cartea "Alice în Țara Minunilor", este considerată în prezent ca fiind eronată.
Reprezentanții casei Christie's nu au precizat dacă fragmentul de os scos la licitație, provenind dintr-o colecție britanică privată, ar putea să ofere indicii noi.
Fragmentul de os a fost descoperit în 1865 în localitatea Mare aux Songes din Insula Maurițius, în timpul unor săpături realizate de naturalistul George Clark.
Mediafax
