Rămășițele unui festin organizat în urmă cu 12.000 de ani, perioadă ce coincide cu începutul agriculturii, au fost descoperite într-o peșteră din Galilea ce era folosită ca mormânt, potrivit unui studiu publicat luni în Statele Unite ale Americii, informează AFP.
Până în prezent, cercetătorii doar bănuiau faptul că oamenii organizau festinuri înainte de perioada neolitică, ce a debutat în urmă cu 11.500 de ani, însă nu aveau nicio dovadă, a explicat Natalie Munro, de la Universitatea Connecticut din SUA, principalul autor al acestui studiu publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences“ (PNAS).
„Această descoperire reprezintă prima dovadă solidă ce confirmă ipoteza potrivit căreia festinurile în grup existau deja și erau organizate probabil destul de frecvent la începutul perioadei de tranziție și odată cu apariția agriculturii“, a adăugat Natalie Munro.
Termenul „neolitic“ desemnează epoca pietrei noi – sau a pietrei șlefuite -, care succede epocii pietrei vechi – paleolitic.
Neoliticul, care s-a încheiat în jurul anului 3.500 î.H., este perioada în care oamenii au trecut de la stadiul de vânători la cel de agricultori și crescători de animale.
Natalie Munro și colega ei, Leore Grosman, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, au descoperit în Galilea rămășițele a cel puțin 71 de broaște țestoase și a trei alte animale sălbatice, o densitate neobișnuit de mare pentru acea perioadă, în două gropi săpate printr-o tehnică specială.
Carapacele broaștelor țestoase și oasele altor animale prezintă anumite urme care indică faptul că viețuitoarele acestea au fost tranșate și preparate pentru a fi mâncate de către oameni.
Una dintre gropi a fost săpată în cadrul unui ritual de înmormântare, iar cealaltă, în cadrul unui ritual de sărbătoare, afirmă autorii studiului.
În prima groapă, carapacele de broască țestoasă erau dispuse deasupra, în jurul și sub rămășițele pământești ale unei femei în vârstă, înmormântată în cadrul unui ritual specific, determinându-i pe oamenii de știință să creadă că festinul a fost organizat cu ocazia acelor funeralii.
Carnea celor 71 de broaște țestoase ar fi putut hrăni circa 35 de persoane, au calculat autorii studiului, care au precizat că la festin ar fi putut participa însă un număr mult mai mare de oameni.
Unul dintre principalele motive pentru care oamenii au început să organizeze petreceri și apoi, puțin mai târziu, să cultive plante și să crească animale pentru a-și asigura surse proprii de alimente se explică prin creșterea accelerată a populației și prin modificările ce au avut loc în cadrul resurselor de hrană disponibile.
