“Ca de cand elefantul peste paduri domneste/ Trebile merg la vale si lumea patimeste”, se tanguia un personaj animalier dintr-o fabula de Gr. Alexandrescu. Padurile sunt, intr-adevar, si azi in mare suferinta, elefantul este ba unul, ba altul, ba mai fiecare puternic al zilei cand ii vine randul, iar daca lumea patimeste mai mult ca altadata se poarta mereu discutii aprinse. Britanicul jurnal “The Guardian” se intreaba, bunaoara, in titlul unei ample sectiuni: “Este oare mai buna lumea acum ca niciodata?” Pentru ca, dupa cum constata autorul articolului Oliver Burkeman, titlurile principale din mass media n-au fost niciodata mai rele. “Dar un grup influent – si in crestere – de ganditori insista ca omenirea n-a dus-o niciodata atat de bine si doar pesimismul nostru ne trage inapoi”, scrie, increzator in triumful binelui in lume, autorul britanic. (In “The New York Times”, de pilda, columnistul Nicholas Kristof sutine ferm ca “2016 a fost cel mai bun an din istoria omenirii”, caci inegalitatile globale s-au mai redus, a scazut si mortalitatea infantila, curentul electric a mai ajuns la un numar considerabil de locuitori ai planetei etc.) Tonus ridicat au cu deosebire adeptii tinerei ideologii anglo-saxone numita (inca neoficial) The New Optimist, care anunta ca, bunaoara, “zilnic numarul celor care scapa zilnic de saracie extrema este de 137 000”.
Mult mai aplicat prezinta (desigur, bazat pe sondaje) celebrul institut Pew Research Center starea lumii de azi, cu sperantele si ingrijorarile ei. E drept ca sondajul a fost facut doar pe 38 de state, dar tot merita atentie. Senzational ar putea fi ca nimeni in lume nu se mai teme in primul rand de razboi nuclear sau chiar de razboi mondial, ca in toata perioada postbelica numita si a razboiului rece. Dar de un tip de razboi tot se teme lumea, iar inamicul este unul mai atipic.Inainte de orice altceva, lumea noastra se teme de bizara si tot mai fantomatica ISIS-Daech-Stat Islamic sau cum i s-o mai spune bau baului astazi la moda. Acesta fiind marele cosmar global (in medie, desigur, si el, ca tot ce am discutat pana acum), urmeaza alte sperietori mondiale, in ordine descrescanda: schimbarile climatice, ciberatacurile, starea economiei mondiale, exodul refugiatilor din Siria si Irak, puterea si influenta Statelor Unite, Rusiei si Chinei.
Toata aceasta ierarhizare este, cum spuneam, rezultatul unui sondaj finalizat “in medie”, dar cum in viata reala nu se traieste in medie, este de la sine inteles ca fiecare tara si fiecare pamantean isi are de fapt propriile griji (nu stiu de pilda cati romani ar avea insomnie din cauza ISIS). Aflam, de pilda, ca si in Statele Unite si in Rusia, pericolul cel mai de luat in seama ar fi terorismul islamic, iar Canada, Mexicul si America Latina se frisoneaza mai mult ca orice de schimbarile climatice. Si mai trebuie precizat ca mari parti de lume cum sunt China, Africa, statele musulmane, n-au prea fost frecventate de Pew, iar Europa fosta Rasariteana intr-un mod cam neconcludent (doar Polonia – care se teme la fel de tare si de ISIS, si de Rusia, si Ungaria – care se teme cel mai mult de refugiati si aproape tot atat de mult de ISIS).
Per total, rezumand care dintre marile puteri ale lumii de astazi sunt cele mai temute de ceea ce numim (cu cea mai lipsita de noima expresie) “comunitatea internationala”, Pew ajunge la concluzia ca de puterea si influenta Statelor Unite tin seama 35 la suta din… media mondiala, procentele imediat urmatoare fiind ale Rusiei si Chinei, ex aequo, cu 31 la suta.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane