Moscova s-a dezis fara prea multe explicatii de delirul capeteniei secesioniste tiraspolene care ameninta cu “alichirea” Transnistriei la Rusia. Era de asteptat, caci liderul de la Kremlin nu prea obisnuieste sa faca gesturi aventuriste si fara miza mare, ci isi stabileste riguros actiunile, etapele, rigorile, prin proiecte de perspectiva. Oricum, “cica niste cronicari” de la Bucuresti, care au facut zarva mare in public ca ne vom invecina prin granita pe Nistru cu Rusia, au tacut malc cand cu precizarea de la Moscova. In groapa politica de pe Dambovita, varul se stinge repede. Cateva zile de bolboroseala si istericale, dupa care se trece la altele, oar on urma ramane inca o gramada de tencuiala rasuflata buna doar sa incurce lumea. S-au dat de ceasul mortii Ionestii, Popestii si Popa Prichicii de pe la televiziuni si felurite institutii specializate, inclusiv trei fosti consilieri prezidentiali convocati de urgenta, sa ne lamureasca, incurcati, ceea ce nici ei nu prea stiau: de ce a spus ce a spus ambasadorul american de la Chisinau, apoi ce ne facem cu o Rusie cu harta pan-la Nistru, de parca nu s-ar sti ca pentru un tango sau o intregire/anexare/alipire etc. trebuie doi. Or, Moscova nu zisese inca nimic, iar apoi a zis ce-a zis. Mult-vorbitorii de pe la tv-uri par a sti mai bine situatia interna din Groenlanda sau Islanda decat ce e peste Prut, peste Nistru. Iar bufeurile isteroide ale talmacitorilor politici de la Bucuresti, mereu mai multi si mai grupati in institute, centre de studii, asociatii, fundatii, doctorate si masterate, dau senzatia ca trudesc mai degraba sa incetoseze si sa deformeze realitatea decat sa o desluseasca. Voce aparte in aceasta cacofonie civica este generalul (r) de servicii secrete Aurel I. Rogojan, care, daca te iei dupa sumarul volumului, pare ca nu s-ar prea ocupa de situatia din R. Moldova in recenta sa carte “Factorul intern”. Dar din lectura cartii a iesit un fel de decalog util pentru a intelege ce se intampla peste Prut. Drept care:
1.Pentru Rusia lui Putin, “joaca s-a sfarsit”, cum chiar el a spus-o. “Rusia pare a se comporta ca un stat cu capacitate si intentii de a aduce corectii seismului prin care a trecut incepand cu 1991. (…) Rusia se arata preocupata de extinderea spatiului de siguranta de la granitele sale, iar consecinta este o frontiera militarizata extinsa inspre Vest, ceea ce pentru Romania inseamna un potential de agresiune explicit manifest”.
2.Dupa ce ca nu are politici (sau are unele falimentare) pentru Estul Europei, Occidentul mai e si divizat, a fost multa vreme nepasator (SUA) ori e tot mai defetist (UE). Creste sentimentul ca “in Estul Europei ordinea euroatlantica ar bate in retragere” si doar de catva timp Washingtonul, prin NATO, “a decis oprirea reculului prin desfasurarea de forte militare de avertizare a Rusiei”.
3.La Est de Prut, “populatiile au fost instrumentalizate de forte politice care au speriat cetatenii fie cu spectrul fascismului romanesc, fie cu amenintarea unei interventii militare rusesti, astfel ca a inceput un proces de destramare teritoriala”.
4.La Chisinau, “devalizatorii unei banci au mai destabilizat o data ceea ce nu a fost nici un moment stabil ori serios in R. Moldova, permanent expusa loialitatii divizate a mercenarilor politici”.
5.“Perpetua bascula politica a oportunistilor de la Chisinau intre Moscova si Washington, via Bruxelles, sta la originea instabilitatii si derivei geopolitice a celui de-al doilea stat romanesc”.
6. “Chestiunea moldoveneasca, in contextul evenimentelor din Ucraina, devine din zi in zi mai presanta si tot mai ingrijoratoare pentru integritatea frontierelor Romaniei”.
7.“Intr-un astfel de moment hotarator, Romania, din cauza propriiilor vulnerabilitati politice interne, se manifesta indecis, fara a avea un concept solid al interesului national, sustinut de o diplomatie inteligenta si activa, cu tinte strategice de securitate corect identificate”.
8.“In toti acesti ani, la Bucuresti nu au existat semne ca potentialul conflictual major din Est ar fi luat in serios, iar prioritatile politicii externe si de securitate in relatiile cu vecinii au ramas sa fie identificate dupa consumarea evenimentelor viitoare”.
9.SUA,UE si NATO “au exclus Romania din toate formatele dezbaterilor, negocierilor si deciziilor care priveau romanitatea din arealul ex-sovietic”.
10.“Nestiuta disponibilitate a Kremlinului si a Washingtonului de a purta negocieri secrete. Diplomatia secreta a Mosscovei este activa atat la Washington, cat si in cancelariile vest-europene.”
Din aceste “informatii analitice”, cum aflam ca le spun specialistii in materie, prinde contururi un tablou deloc linistitor.
