Dialogul romåno-ucrainean dă și el semne de împrimăvărare, deși primăvara meteorologică a lui 2011 e cam capricioasă. În timpul vizitei la București a ministrului ucrainean de Externe, Kostiantyn Hryschenko, nu s-au semnat documente importante, nu s-au făcut declarații entuziaste, dar cele care au fost și comentariile de presă, nici ele prea multe, degajă un aer mai optimist. O deschidere se întrevede, oficialii, de ambele părți, o promit, chiar dacă o fac pe un ton mai degrabă reținut. Reținere întru totul explicabilă, după hibernarea relativă a raporturilor bilaterale din ultimii ani. O agenție de presă ucraineană amintea că miniștrii de Externe nu s-au mai vizitat de șase ani (adjuncții lor mult mai des), iar site-ul MAE de la București adaugă că ei au avut totuși între timp „o serie de contacte… în marja unor reuniuni diplomatice“ (uf, limbajul diplomatic!). la Bruxelles, Astana, Luxemburg, Berlin… Toate în ultimii doi ani, adică după episoadele delicate Bîstroe, minorități, apoi scandalul de spionaj și expulzările de diplomați din 2009 sau decizia Curții de la Haga privind zona Insulei Șerpilor.
Dosarul bilateral în lucru e mare, dar nu copleșitor. Cu subiecte deja „tradiționale“ – minorități naționale, Krivoi Rog, vize și micul trafic de frontieră, situația de pe Nistru, securitatea energetică, cooperarea la Dunăre și la Marea Neagră. Dar și cu noutăți – intenția declarată a Ucrainei de a discuta cu partenerii romåni și americani despre problematica scutului antirachetă. Probleme deloc simple, dar nu irezolvabile, suntem asigurați. Declarațiile celor două părți exprimă optimism (moderat) și – lucrul cel mai important – opțiunea fermă a Ucrainei, reafirmată viguros după instalarea la președinție a lui Viktor Ianukovici, oferă o cheie miraculoasă celor două părți pentru deblocarea ușilor înțepenite. În urmă cu doi ani, spune presa, o vizită oficială la Kiev a președintelui Romåniei ar fi fost anulată în ultimul moment. O nouă vizită la nivel înalt nu este iminentă, dar e avută în vedere, numai că pentru ea e nevoie de „substanță“, cum spunea ministrul de Externe romån. Drept pentru care vor fi reactivate diferitele formate de cooperare și negociere – comisia mixtă interguvernamentală economică, comisia mixtă pentru minoritățile naționale, negocierea Acordului privind micul trafic de frontieră, tratativele privind Krivoi Rog. Se prevede și o vizită a ministrului romån de Externe la Kiev, iar președintele Radei de la Kiev a readus în atenție cooperarea interparlamentară bilaterală. Schimburile comerciale sunt, și ele, în creștere – cu 67,2 la sută în decurs de un an. Numai presa cea mai sonoră din cele două țări rămåne în prejudecăți și stereotipuri care nu duc nicăieri.
După întålnirea cu ministrul ucrainean, șeful statului romån a invocat încrederea ce trebuie să definească relațiile bilaterale și a reafirmat sprijinul Romåniei pentru parcursul european al Kievului, care beneficiază, mai nou, și de Parteneriatul estic al UE. Europa Unită este o șansă de apropiere între Romånia și Ucraina care ar simplifica multe.
Relațiile volatile romåno-ucrainene din ultimele două decenii par să pășească pe un teren mai solid, mai previzibil, mai încrezător. Paradigma conflictuală se estompează. „Un dialog pragmatic, într-un spirit deschis“, așa caracterizează comunicatul de presă al MAE romån noul contact politico-diplomatic romåno-ucrainean. Corneliu Vlad
