Impunatoarea carte “Introducere in filsofia contemporana” a profesorului Andrei Marga (Ed. Compania, 2014) are un titlu pe cat de obisnuit, pe atat de exact, asadar, aparent, nu neaparat incitant la lectura. Dar cartea, devenita acum de referinta, a fost, in embrion, curs universitar si a mai trecut prin doua editii, este, fara exagerare, o lectura de-a dreptul captivanta pentru oricine se lasa prins in jocul ideilor ce explica lumea. O introducere in filosofie este aceasta carte, dar dar una la fel de utila si initiatilor si amatorilor intr-ale domeniului. Prin aceasta carte, nu mi se pare a fi un oximoron epitetul de captivant pus unei lecturi filosofice.
Dar, inainte de orice, o intrebare: ar mai fi nevoie de filsofie intr-o lume tot mai cuprinsa de pragmatism? Prin toate paginile sale, cartea da argumente – si raspuns – afirmative. Caci, explica prof. Andrei Marga, “filosofia este indispensabila reusitei efortului uman de cunoastere, de rationalizare si de traire cu sens a lumii”.
Traire cu sens a lumii… Cu ce sens s-a trait, bunaoara, pe o mare parte a lumii, in secolul XX, in utopia filosofica devenita realitate dramatica, adica sistemul politic si de stat al comunismului? Cartea o explica mai pe inteles, mai fara ura si patima, decat biblioteci intregi dedicate subiectului. Aflam ce a fost de fapt ideea comunista, dincolo de monstruoasa mitologie care a umflat-o pana cand a explodat, ca Marx si Engels (iar mai apoi Lenin, Stalin etc.) nu i-au fost, doar ei, preotii consacrati propagandistic, ca marxismul nu poate duce decat la dictatura unui partid si a unor persoane, cu toate consecintele dramatice care decurg de aici. Rasturnarile din 1989-1991 din tarile fostei Europe Rasaritene si defuncta URSS au dovedit inadecvarea abordarii marxiste a societatii moderne. Teza triumfalista a crizei finale a capitalismului nu s-a confirmat. S-a confirmat, in schimb, cu prisosinta faptul ca marxismul nu poate asigura libertatile umane minime. Si ca marxismul, ca teorie, nu face fata complexitatii societatii moderne. Ca doctrina politica, submineaza libertatile si pluralismul. Ca viziune economista, este infirmat de realitatile societatii postindustriale. Ca abordare a realitatii umane se loveste de fapte si valori pe care le-a subestimat. Drept care, pe terenul istoriei marxismul a fost infrant, desi in lume, mai este inca folosit ca doctrina a schimbarii. S-a spulberat si aroganta marxismului ca ar fi unica teorie viabila asupra societatii si ca ar putea explica totul. “Nici o societate nu se poate cladi pe umerii exclusivi ai lui Marx”, observa, plastic, profesorul de filosofie, care in acest text eminamente stiintific asaza din cand in cand metafore surprinzatoare.
Oricum, devastatoare afirmatii, cele despre comunism, dar toate exprimate riguros, deloc umoral, temeinic argumentate stiintific. Caci, afirma prof. Marga, teoria marxista, ca oricare de altfel, “trebuie cunoscuta pentru a putea fi depasita”. Nici “o reconstituire a acestui secol (XX – n.n.) nu este fidela” daca omite marxismul. Pentru ca Marx si-a marcat profund posteritatea. In Marx exista si azi o anumita actualitate si o noua discutie asurpa marxismului nu este, astazi, inutila (cate cursuri de marxism nu sunt si acum in universitatile americane!). Dar ca filosofia marxista are pe constiinta si cele mai multe hecatombe din istorie, este la fel de adevarat, chiar daca subiectul poate nu face parte din tematica unei carti de filosofie.
Dar despre Marx si marxism, in prelungirile sale, cartea se ocupa in doar 34 de pagini din cele 654 ale sale, in care peisajul filosofic al omeniri de azi isi afla o cuprinzatoare reflectare ideatica. O carte ce trebuie pusa in bibilioteca pe un raft mai la indemana, un autor care, cu cat se indeparteaza mai mult de politica zilei, creste in autoritate si prestigiu intelectual.
