Presedintele Donald Trump promite lumii o primavara politico-diplomatica interesanta. Si prin ce va face, si prin ce va lasa in suspans. Presdintele american va cobora, la 25 mai, in groapa cu lei a NATO, aceasta institutie “anacronica” si costisitoare pentru Statele Unite, dupa cum a numit-o, pentru a discuta cu aliatii stransi la punga cand e nevoie de bani pentru aparare. Dar mai inainte, se va intalni la resedinta sa din Florida cu liderul suprem al Chinei, Xi Jinping, intalnire “foarte dificila”, cum a recunoscut chiar presedintele american. Dar cel putin la fel de interesant, ba chiar mai incitant, este faptul ca o alta intalnire la varf, pe care mai toata lumea o vedea ca iminenta (si chiar incepuse sa starneasca valuri de isterie), nu este prevazuta pentru viitorul imediat. Se pare ca presedintii Trump si Putin se vor vedea pentru prima oara abia in vara, la reuniunea G8.(In treacat fie spus, nici de o eventuala intalnire a lui Donald Trump cu Viktor Orban nu se mai spune nimic, desi propaganda Budapestei batea in toba mare performantele (inca in proiect) ale lui liderului ungur – o intalnire cu Putin, alta cu Trump…)
Oricum, presedintele american a dovedit ca este decis sa-si puna o amprenta puternica pe implicarea covarsitoare a Americii in mersul lumii, spulberand supozitiile care se ventilau la un moment dat ca singura hiperputere mondiala ar cam avea de gand sa se detaseze treptat din diversele solicitari impuse de aceasta pozitie. Repet ce am mai sustinut: asemenea lui Cassius Clay, presedintele Trump are o panoplie de eschive si jocuri de glesne prin care isi poate deruta si neutraliza cu eleganta challengerii. Cert este, in orice caz, ca Donald Trump nu pune pret pe diplomatia (si aranjamentele) in cadru multilateral si prefera diplomatia bilaterala, chiar daca nu strange pentru fiecare fotograf, cu cordialitate, mana interlocutorului.
Mandatul pre4sdintelui Trump cpomcide cu vremurile unei “lumi in dezordine” (cum o numeste, in titlul unei carti, fostul consilier prezidential si presedinte al Consiliului pentru Afaceri Straine Richard Haas – “A world in Dusarray”). Iar daca tot e vorba de carti, sa observam ca o cohorta importanta de autori politici americani, in general ostili actualei Administratii (dar si o parte deloc neglijabila a presei, si chiar a presei serioase), par sa se fi scufundat intr-in ocean de depresie fata de soarta lumii occidentale. Iata cateva titluri de carti, recenzate in cel mai recent numar al publicatiei “Foreign Policy”: “Soarta Vestului. Declinul si renasterea celor mai valoroase idei politice ale lumii”, “Soarta Europei – Dictatori, demagogi si viitorul ei intunecat”, “Misiune esuata: America si lumea in era post-razboi rece”, “O lume in dezordine. Politica externa americana si crizele vechii ordini”. Un adevarat prohod. Istoricul britanic Richard Burleigh, care prezinta aceste carti, isi aminteste ca acum 25 de ani, Vestul era pe cai mari, comunismul disparea, Europa era unita si conducerea mondiala a SUA nu intampina sfidari serioase, in timp ce astazi situatia globala se infatiseaza cu totul diferit: instabilitatea se raspandeste din Orientul Mijlociu catre Europa, criza financiara din 2008 a clatinat increderea in capitalismul liberal iar populismul nationalist rasare peste tot.
Va reusi presedintele Donald Trump sa ridice moralul nostalgicilor de azi ai Occidentului? (MagnaNews.ro)
