Bancuri

Un domn revine din Canada, după 30 de ani, în orașul natal. Acolo dă de un restaurant nou.
Intră omul, se așază la masă și așteaptă. Vine chelnerul și îi dă meniul.
Omul refuză politicos meniul, ia lingura din dreapta sa și începe să o miroasă. După 2 minute zice:
– „Simt că aveți ciorbă de burtă, ciorbă de perișoare, ciorbă de fasole și supă de tăiței, iar specialitatea casei este ciorba de burtă“.
Chelnerul rămâne perplex.
– „De unde știi, domnule?“.
– „Se simte pe lingură, are miros mai puternic de ciorbă de burtă, de aia se servește mai des, e specialitatea voastră. Aș dori o porție“.
Urmează felul 2, chelnerul dă să-i zică omului ce poate alege, dar acesta din nou îl oprește, ia furculița și o miroase. După 2 minute zice:
– „Serviți antricot de porc, friptură de pui la rotisor și sărmăluțe, dar specialitatea dvs. sunt micii cu muștar“.
Chelnerul din nou perplex, merge la bucătărie, ia o linguriță, o cheamă pe doamna Lenuța, bătrâna bucătăreasă, și-i bagă lingurița în chiloți.
Revine cu lingurița la masă și îl întreabă pe client:
– „Ia hai să vedem, domnule, dacă știi și ce desert avem“.
Clientul ia lingurița, n-o miroase nici 5 secunde și strigă:
-“Cum?? Lenuța mai lucrează aici?“