Filmul documentar romanesc a inregistrat anul trecut doua succese de marca: -Marele Jaf Comunist-, in regia lui Alexandru Solomon, si -Blestemul ariciului-, in regia lui Dumitru Budrala. Prezentat la sfarsitul lunii octombrie in cadrul Astra Film Fest, desfasurat la Sibiu, filmul lui Dumitru Budrala a reusit sa impresioneze asistenta, marii realizatori de documentare invitati la acest eveniment, in frunte cu celebrul John Marshall, declarand ca mai vor sa vada cel putin o data acest film. Dupa acest succes, filmul a intrat intr-un adevarat tur de forta, fiind invitat la numeroase festivaluri din Europa si Statele Unite, periplu ce se va opri in aceasta vara si la TIFF.
Primul mare succes international inregistrat de -Blestemul ariciului- a venit in luna noiembrie a anului trecut, cand filmul lui Dumitru Budrala a fost selectat in competitia -Joris Ivens- din cadrul IFDA (International Documentary Film Festival Amsterdam), un adevarat Cannes al filmului documentar. Odata ajuns in cea mai prestigioasa sectiune a acestui festival, dupa ce a fost selectat din circa 3.000 de filme, -Blestemul ariciului- a reusit sa impresioneze presa internationala, Olaf Templeman publicand un amplu material de prezentare in cotidianul olandez -Volkskrant-.
2005 european, cu escala la TIFF
Succesul inregistrat de -Blestemul ariciului- continua si in anul 2005.
Astfel, dupa ce a fost prezentat la Zagrebdox (International Documentary Festival), la inceputul lunii aprilie, -Blestemul ariciului- si-a reluat periplul european, fiind prezentat la Thessaloniki Film Festival (1-10 aprilie), in acest moment participand la Mediawawe 2005 – un festival ce se desfasoara pana sambata, 30 aprilie, in Ungaria. Tot in aceasta luna, -Blestemul ariciului- a fost proiectat, timp de o saptamana, in cinematografele din Olanda.
Inceputul lunii mai inregistreaza pentru filmul lui Dumitru Budrala doua festivaluri: World Film 2005 (in Estonia, la Tartu/ 1-8 mai) si Freiburg Film Forum 2005 – -Blestemul ariciului- urmand a fi proiectat in seara de 8 mai. La jumatatea lunii, filmul va intra in atentia publicului elvetian cu ocazia Festivalului Visions du reel (21-24 mai), dupa care, in perioada 27 mai-5 iunie va reveni in tara cu ocazia celei de-a patra editii a TIFF, unde va fi proiectat in cadrul -Zilelor filmului Romanesc-.
Realitatea din spatele prejudecatilor, subiect de studiu universitar
Filmul lui Dumitru Budrala prezinta viata oamenilor din satul sau natal, oameni saraci, majoritar de etnie rroma, ramasi pe drumuri dupa inchiderea colectivelor si a IAS-urilor. Rudarii, protagonistii filmului, fac maturi si merg din sat in sat incercand sa le vanda.
Toata supararea lor se canalizeaza spre arici, acela care, atunci cand Dumnezeu a creat lumea, a cerut sa fie dealuri si vai, pe care Atotputernicul i-o indeplineste. -De-aia i-o dat Dumnezeu ace lu* ariciu, sa nu puna nime* mana pe el, ca si-o dorit dealuri si vai, pe care ti-i greu sa le urci-, spun rudarii in timp ce urca cu greu dealul…
In acest film, Dumitru Budrala incearca sa surprinda realitatea din spatele prejudecatilor, conform carora tiganii se impart in doua categorii: cei care vand ceva si restul – cei saraci, infometati, care, in impresia generala, traiesc din cersit sau din furat.
Intervievat despre povestea acestui film, Dumitru Budrala a spus: -Exista stereotipiile despre tigani, conform carora ei sunt fie inapoiati, fie nenorociti, fie foarte periculosi. La cealalta extrema, avem imaginea romantica a reprezentantilor unei culturi exotice. In filmul meu, ei sunt oameni pur si simplu, iar tot ceea ce arata filmul meu este real. Despre unele lucruri, mi-a venit si mie greu sa cred ca exista cu adevarat-.
Pe langa succesul inregistrat la festivalurile internationale de film documentar, -Blestemul ariciului- se poate mandri cu inca o realizare de exceptie – a devenit material didactic.
Astfel, filmul lui Dumitru Budrala a fost solicitat pentru utilizare in acest sens de catre Deakin University (Australia), Universitatea Babes-Bolyai (Cluj-Napoca), University Collage (Londra), Central European University (Budapesta), iar Institutul Max Plankt din Halle (Germania) isi doreste sa aiba acest film ca material de cercetare…
