Fostul ministru al culturii si director al Operei Nationale din Bucuresti, tenorul Ludovic Spiess s-a stins din viata ieri, in timpul unei partide de vanatoare, desfasurata la Draganesti, judetul Teleorman. Potrivit purtatorului de cuvant al IJP Teleorman, tenorul ar fi suferit un atac de cord.
Cauza exacta a decesului fostului ministru al culturii va fi stabilita in urma necropsiei, ce se va efectua azi, la Serviciul de Medicina Legala Alexandria.
Vestea disparitiei tenorului in varsta de 68 de ani a cazut ca un trasnet in lumea culturii romanesti. -Este o disparitie absolut tragica. El va ramane intotdeauna un foarte mare tenor si un mare artist-, a declarat ieri Catalin Ionescu Arbore, actualul director al Operei Nationale Bucuresti. El a adaugat ca institutia pe care o conduce va organiza un eveniment pentru comemorarea lui Spiess.
-Si eu sunt marcat de vestea pe care am primit-o-, a declarat ministrul culturii, Adrian Iorgulescu. -M-a legat o colaborare veche de maestrul Spiess si am avut de multe ori oportunitatea sa-i cunosc valoarea artistica si umana. A fost un mare cantaret, cu o cariera exceptionala, a cantat pe una dintre cele mai mari scene lirice ale lumii, iar dupa *90 s-a distins printr-o activitate manageriala deosebita. Consider ca este o pierdere importanta pentru cultura si muzica romaneasca-, a adaugat Iorgulescu.
20 de ani pe marile scene ale lumii
Ludovic Spiess s-a nascut la 13 mai 1938, la Cluj, si a studiat tehnicile vocale la Bucuresti si Milano.
Debutul sau scenic a avut loc in 1962, pe scena Teatrului Muzical din Galati, cu rolul -ducelui- din -Rigoletto-. In perioada 1964-1965 a castigat primele premii internationale la Toulouse si Rio de Janeiro. Trei ani mai tarziu, Spiess a debutat la Opera din San Francisco, in rolul lui -Calaf- din -Turandot-, alaturi de Amy Shuard si Jane Marsh. In cartea sa despre Opera din San Francisco, Arthur Bloomfield l-a descris pe Spiess ca fiind -un roman care a interpretat perfect rolul lui Calaf, chiar daca a avut tendinta sa-si forteze vocea impresionanta-. Spiess a revenit la San Francisco in 1970, cu rolul -Cavaradossi- din -Tosca-, alaturi de Dorothy Kirsten si Cornell MacNeil. In luna mai a anului 1970, Spiess debuteaza si la celebra La Scala din Milano, tot cu rolul -Calaf-, alaturi de Brigit Nilsson si Mirella Freni. De altfel, a fost si singura sa prezenta pe celebra scena din Milano. Pe langa aceste performante, Spiess a mai cantat la operele din Buenos Aires, Viena, Bordeaux, Lyon, Paris, Munchen, Stuttgart, Berlin, Zurich, Londra, Moscova, Houston sau Philadelphia. Printre rolurile sale se numara: Florestan (-Andrea Chenier-), Achille (-Iphigenie en Aulide-), Tamino (-Golitsin in Khovanshchina-), Rodolfo (-La Boheme-), Ricardo (-Un Ballo in Maschera-) si rolurile principale din -Don Carlo-, -Otello- si -Oberon-.
Salvat de Monserrat Caballe
Numele lui Ludovic Spiess apare in biografia lui Monserrat Caballe, scrisa de Robert Pullen si Stephen Taylor. Cei doi au jucat impreuna in 1971, pe scena Teatrului San Carlo, in productia -Il Trovatore-. Dar iata ce scrie in cartea cu pricina: -Din pacate, napoletanii nu l-au placut pe tenor si au protestat fata de interpretarea sa. Enervat la culme de reactiile din sala, Spiess a inceput sa-i faca semne disperate lui Monserrat Caballe cum ca ar vrea sa paraseasca scena, desi se aflau la mijlocul actului. La un moment dat, cand a vazut ca situatia nu se schimba, soprana s-a enervat, a iesit in fata scenei si a cerut tacere. Cei 3.500 de spectatori au auzit urmatoarele cuvinte: <Ati platit pentru locurile pe care le ocupati, deci aveti dreptul sa protestati fata de interpretarea noastra, insa nu inainte de terminarea actului. Il veti lasa sa cante restul scenei>-… Potrivit autorilor cartii, Spiess nu numai ca a interpretat scena dumnezeieste, insa la final a fost ovationat de publicul care il contestase mai devreme.
Fie ca s-a aflat pe cele mai importante scene ale lumii, fie ca s-a aflat in fruntea institutiilor culturale din Romania, Ludovic Spiess va ramane intotdeauna unul dintre cei mai mari ambasadori ai culturii romanesti.
