Cum a ajuns Inna „illuminata” fără să aibă habar

În ultimele zile a început să circule în mass-media românească o așa-zisă știre cum că Inna ar fi membră (sau colaboratoare) a celebrului ordin ocult Illuminati. Toată această așa-zisa poveste a început mai degrabă ca rezultat al căutării pe google de imagini inedite cu artista română. Unele din aceste fotografii trimit la un site, vigilantcitizen.com, care publică fotografii cu diferite personalități artistice despre care ei afirmă că ar prezenta simbolul illuminati, în speță ochiul atotvăzător. Media românească a afirmat că ar exista și un astfel de articol în care s-ar explica, chipurile, cum Inna transmite mesaje subliminale celor ce-i ascultă melodiile. Nimic mai fals. Un asemenea articol nu există, numai dacă nu cumva o înșiruire de imagini poate fi numită articol. De altfel, mulți dintre noi am făcut un astfel de cerc din degete în jurul unui ochi, când eram mici – suntem oare iluminați?
Pe de altă parte, așa cum va fi expus mai jos, ca să faci parte, chiar și ca novice, din illuminati (ceea ce ar fi de presupus în cazul în care Inna ar face o astfel de „muncă”) ai nevoie de anumite calități morale, de anumite principii – or, să fim serioși… e oare cazul de față? La urma urmei, întrebată fiind, chiar Inna a lămurit lucrurile: „Nu cunosc foarte multe lucruri despre Illuminati, dar vă pot spune că în spatele succesului meu stă multă muncă și credință în Dumnezeu”.
Illuminati a captat atenția publicului românesc mai ales după apariția romanelor lui Dan Brown, în special cel intitulat „Îngeri și demoni”.

Cine sunt Illuminati

Creat în mai 1776, de către bavarezul Adam Wishaupt (foto), și aflându-se tot timpul la granița obscură dintre societățile secrete materiale (sau politice) și cele spirituale, acest ordin este aruncat mereu în discuție atunci când vine vorba de conspirații legate de o nouă ordine mondială (socio-economică). Toată lumea vorbește despre acest ordin dar, în general, există multă confuzie și dezin­for­ma­re. Având în vedere că odinele secrete sunt, prin defi­niție, ascunse publicului larg (altfel nu ar mai fi secrete), și că, deseori, istoria este scrisă de cei la putere, este dificil de făcut afirmații certe referitoare la acești Illuminati.
La origine acest ordin amesteca ocultismul franc­ma­so­nilor cu cel al rosicruciaților,  în ideea de a obține avan­taje politice, devenind, însă, în timp, un jucător intere­sant pe piața intereselor geopolitice și geoeco­nomice. ?ê?£i asta a fost posibil deoarece nu s-a limitat a fi doar un „joc” la modă printre bogații timpului (ca multe alte or­dine și societăți oculte ale timpului), ci chiar au crezut în ideea schimbării lumii.
Există unii cercetători care cred că Adam Wishaupt a fost creierul organizării acestui ordin și că acesta a avut peri­oada de glorie doar în timpul vieții fondatorului său. Majoritatea istoricilor ocultismului, care-i studiază pe Illuminati, cred că aceștia sunt, de fapt, o manifestare a unei frății mult mai vechi, cu rădăcini chiar în sânul cava­le­rilor templieri ai evului mediu. În pamfletul său, inti­tu­lat „Ordinele confreriei masonice”, Manly Hall (mason de gradul 33) vorbea despre un „imperiu invizibil”, care acti­va de secole în tăcere, dedicat schimbărilor sociale în întreaga lume. El afirmă în pamflet că acest imperiu devine uneori vizibil, prin intermediul a diferite orga­niza­ții purtând diferite nume. Hall menționează, de ase­me­nea, că există o lipsă concretă a informațiilor despre societățile secrete (de orice natură) în timpul înfloririi ordinului Illuminati (sec. 17-18). Acestea sunt secolele în care au avut loc foarte multe revoluții, răsturnări de guver­ne sau de monarhii, iar Hall face o legătură cu activitatea ordinului creat de Wishaupt.

Organizarea internă

La început, ordinul nu avea decât cinci membri, dar în câțiva ani, cu ajutorul unor legături influente, a devenit o forță politică de luat în seamă în toată lumea. Politicieni influenți, bogătași, nobili puternici sau ocultiști misterioși au aderat la ordin și la conspirațiile necesare scopurilor urmărite. Unii merg până-ntr-acolo încât pun această ascensiune pe seama pactului dintre Adam Wishaupt și contele Cagliostro (cel mai faimos alchimist al acelor timpuri).
Inițial, ordinul era format din trei grade primare: novice, minervalul și minervalul iluminat. Novicele era adus în organizație de unul dintre ierarhi în urma unui chestionar bine ticluit, care să releve înțelepciunea candidatului, dar și inclinația acestuia spre ocultism. Statutul ordinului era astfel ticluit încât, pe măsura parcurgerii lui, novicele își îmbunătățea considerabil latura morală a caracterului său, adopta principiile umanismului și virtuții, și devenea gata de a lupta cu orice mijloace împotriva nedreptății și a altor aspecte negative ale societății mondiale. În clipa în care superiorii considerau că novicele a trecut toate etapele inițierii, acesta devenea minerval.
Minervalul își ia denumirea de la zeița romană Minerva, zeița poeziei, înțelepciunii, medicinei și a altor înde­letni­ciri benefice naturii umane. În consecință, acest grad al ordinului era consacrat îndoctrinării. Inițiații citeau des­pre principiile spirituale ale organizației, dar nici acum nu primeau indicii despre adevăratul scop al ei. Minervalilor le era uneori permis să întâlnească grade superioare și să discute cu ei. Cei care aveau acest privilegiu (rar și limi­tat), beneficiau de o sursă motivațională puternică.
Minervalii iluminați (promovați în urma unei selecții riguroase) primeau deseori sarcini specifice pentru a se pregăti de a activa în lumea „reală”. Majoritatea acestor sarcini constau în studiul societății omenești și a meto­delor de a o conduce. Fiecare din acești minervali ilu­mi­nați aveau, de asemenea, în subordine un grup de minervali. Aceștia deveneau deseori subiecte pentru testarea diferitelor tehnici de manipulare socială, înainte de a fi aplicate maselor.
Această organizare a permis realizarea scopului principal al ordinului: infiltrarea și apoi subjugarea masoneriei, pentru a servi propriilor interese. Acest lucru a fost posibil prin intrarea lui Wishaupt în Consiliul Lojei Masonice din München (1777). Definitivarea alianței dintre cele două ordine s-a făcut în anul 1780 când un membru puternic al masonilor, baronul Friedrich Knigge, a devenit miner­val iluminat, acesta punând la dispoziție toate cone­xiu­ni­le sale ca diplomat.
Knigge a influențat în mod decisiv organizarea ordinului, prin atragerea masivă a masonilor. Astfel, ordinul s-a reorganizat structural în trei mari grade: nurseria (cuprin­zând preparația, noviciatul, minervalii și iluminații mi­nori), masoneria (simbolică – ucenicii, meșteșugarii, maeștrii, iluminații superiori și scoțiană – iluminații cava­leri) și misterele (inferioare – prinții, preoții și superioare – magii, regii).
Gradele superioare (misterele) era accesibile doar unei elite formate capi ai autorităților civile (pentru prinți) sau eclesiastice (pentru preoți). În vârful ierarhiei se afla Magul (sau Areopagul) a cărui identitate era bine ascun­să tuturor, cu excepția capilor ordinului. Nici măcar în zilele noastre această identitate nu este dezvăluită.
În 1788, însă, din cauza a numeroase acuzații aduse în întreaga lume privind conspirații legate de tulburări și dezordini sociale, activitatea ordinului a fost interzisă în majoritatea statelor europene. Datorită întrepătrunderii sale cu masoneria, e fost imposibil ca ordinul să fie eradicat, astfel că și-a continuat nestingherit acțiunile subversive.

Illuminati azi

În zilele noastre, termenul de Illuminati este folosit pentru a descrie activitatea unui grup redus de oameni care acționează pentru crearea unui guvern mondial, pentru emiterea unei monede universale și a unei sin­gu­re religii. Deși e dificil de spus dacă aceștia sunt conti­nuatorii direcți ai vechiului ordin, e clar că folosesc ace­leași metode ca și înaintașii lor. De fapt, nu are impor­tanță denumirea, atâta timp cât se conturează clar urmele unui curent universal ce dăinuie de secole. Acesta s-a manifestat de-a lungul istoriei sub diferite forme și denumiri – templieri, masoni, rosicruciati sau illuminati, toți exponenți ai aceluiași curent de unificare și univer­sa­lizare a societății umane. Ca o concluzie – Illuminati au existat cu mult înainte de apariția ordinului lui Weishaupt  (nume predestinat, esoteric, ar spune unii – Căpitanul alb) și există în continuare și astăzi, trăgându-și forța din distrugeri și haos.
Dar care este forma concretă a acestor Illuminati? Ordo Templi Orientis (Ordinul templierilor orientali) afirma că ei ar fi, în plan esoteric și spiritual. Alții susțin că deasupra celor 33 de grade vizibile masonice ar fi altele, și că aces­tea formează de fapt adevăratul ordin al iluminaților. Aspectul politic al acestei confrerii este insă mult mai vizibil, cu planuri concrete, evidente. Deciziile politice și economice la nivel mondial se concentrează în mâna câtorva potentați. Se știe doar că organizațiile și comitetele internaționale iau decizii și adoptă politici socio-economice la nivel mondial peste capul liderilor de stat. Printre aceste organizații se numără Consiliul relațiilor externe, Forumul economic mondial, Institutul Brookings, Chattam House, Comisia trilaterală sau Grupul Bilderberg. Clubul de Boemia adună periodic elita mondială, adunări punctate cu ceremonii și ritualuri. Sigla clubului (foto, jos) este bufnița, aceeași cu a sigiliului minervalilor. Deasemenea, activitatea ordinului este legată de înființarea Rezervei federale americane, în 1913. De altfel, pe bancnotele emise de această instituție (binecunoscuții dolari), la loc vizibil se află simbolul universal al Illuminati, piramida cu ochiul atotvăzător.
Cât despre România, puține se pot spune despre o activitate concretă a acestui ordin în țara noastră. Dar luând în considerare toate cele de mai sus, renaște  întrebarea: ce caută Inna în această organizație mondială elitistă? Nu caută nimic, nici măcar glorie, pe care o obține prin sudoare și inspirație divină, cum mândră afirmă, și nu aruncată acolo de așa-ziși redactori care nu știu decât copy/paste, și nici ăla stăpânit cum se cuvine.   

Dan Preda