Prezent la prima editie a Festivalului de Film de la Bucuresti (BIFEST), care se incheie in aceasta seara cu decernarea premiilor, regizorul ceh Jiri Menzel a profitat de ocazie pentru a trage un semnal de alarma cu privire la starea actuala a cinematografiei europene.
Castigatorul Premiului Oscar pentru -cel mai bun film strain- cu pelicula -Closely Watch Trains- (1966) a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, ca cinematografia europeana are de suferit de pe urma faptului ca reactioneaza prost in fata atacului productiilor de peste Ocean, adaugand ca aceasta stare este generata si de lipsa de unitate a regizorilor europeni.
Unul dintre putinii regizori cehi care a preferat sa nu paraseasca tara natala, in ciuda cenzurii cu care s-a confruntat, a explicat pe indelete situatia actuala a cinematografiei europene.
-In Europa, filmul este considerat o arta, iar unii oameni stramba din nas in fata filmelor destinate in principal publicului. Cinematografia europeana pierde din cauza subventiilor acordate unor filme care nu trezesc dorinta de a fi vazute de cat mai multi oameni. Se fac filme pentru festivaluri, astfel ca in salile de cinema se da liber productiilor americane, de multe ori nereusite-, a declarat regizorul la inceputul pledoariei sale pentru filmul european care, in viziunea sa, nu reuseste sa atraga publicul in salile de cinema.
Motivul pare a fi schimbarea radicala a gandirii umane: -Generatia care a iesit din cele doua razboaie mondiale simtea nevoia unei dependente a unuia fata de celalalt. Pacea si conditiile mai bune de viata de acum ne fac sa nu avem nevoie de ceilalti. Si in familie, relatiile s-au schimbat, in sensul ca ne intereseaza mai mult ce se intampla in lume decat ce i se intampla celui de langa noi. Suntem inecati de informatii! In trecut, daca cineva isi rupea piciorul, se vorbea in tot satul. Azi ne uitam la televizor la crimele cele mai oribile si, in acelasi timp, luam cina. Suntem mai indiferenti, iar in filme suntem mai indiferenti fata de victime-, a spus galonatul regizor ceh care considera ca multe dintre productiile actuale ale cinematografiei sunt -lipsite de sentiment-.
-Violoncelul- – in premiera pentru Romania
Festivalul de Film de la Bucuresti (BIFEST) va programa astazi o premiera care va completa medalionul Jiri Menzel derulat in cele sase zile de festival, medalion ce a programat proiectiile lungmetrajelor: -Ciocarliile pe sarma- (1990), -Viata si aventurile soldatului Ivan Cionkin- (1994) si -Trenurile bine pazite- (Oscar pentru film strain in 1966).
Premiera de azi se intituleaza -Violoncelul- si este un proiect ce a debutat in 2002 si care reuneste mai multe scurtmetraje realizate de regizori celebri din mai multe tari precum: Bernardo Bertolucci, Mike Figgis, Istvan Szabo, Claire Denis, Volker Schlondorff, Michael Radford si Jean-Luc Godard. Tema acestor scurtmetraje este trecerea timpului, insa fiecare regizor o trateaza in stilul sau timp de 10 minute.
Intrebat despre acest film, Menzel a spus ca din capul locului nu este un proiect care sa atraga publicul larg.
-Eu am pornit de la ideea ca viata omului e scurta. Am vrut sa prezint trecerea timpului in modificarile care apar pe chipul unui om. Am ales un actor cu care sunt bun prieten. Din filmografia de 50 de ani a acestuia am taiat scene care sa arate aceste schimbari-, a explicat cineastul. Acest film prezentat in premiera pentru Romania a constituit de fapt revenirea lui Menzel in cinematografie, dupa o absenta de opt ani, generata de nestiinta regizorului de a reactiona in fata conditiilor de dupa caderea comunismului. Cu toate acestea, regizorul ceh – care are in palmares Marele Premiu la Karlovy Vary (1968/-Vara capricioasa-), Oscar pentru -Trenuri bine pazite- (1966), o nominalizare la Oscar pentru -Satucul meu drag- (1985) si Ursul de Aur la Berlin pentru -Ciocarlii pe sarma- (un film aparut dupa 20 de ani de cenzura) – a declarat ca intentioneaza sa revina in cinematografie deoarece s-a cam plictisit…
-Am regretat uneori ca n-am plecat in America-
Nascut in 1938, Jiri Menzel a fost considerat la inceputul anilor *60 drept unul dintre creatorii noului val al cinematografiei cehe, alaturi de Milos Forman, Juraj Herz sau Vera Ghytilova.
Menzel a debutat cu scurtmetrajul -Moartea domnului Baltazar-, inspirata dintr-o povestire a scriitorului Bohumil Hrabal, un autor care i-a marcat intreaga cariera cinematografica, oferindu-i teme atat pentru -Ciocarliile pe sarma-, cat si pentru -Trenuri bine pazite-.
Acest debutat a fost inclus intr-un film-manifest, intitulat -Micile perle-, un proiect semnat de cativa artisti ai noului val ceh precum: Jaromil Jires, Vera Chytilova, Jan Nemec si Evals Schorm.
Premiul Oscar, obtinut cu pelicula -Trenuri bine pazite-, a venit cu putin timp inainte de -Primavara de la Praga-. In 1968, Menzel nu implinise 30 de ani.
-Am obtinut acest premiu intr-o perioada tulbure pentru Cehia. Tot atunci am primit o oferta de a lucra in Statele Unite, dar, pentru ca ma pregateam sa turnez un alt film dupa Bohumil Hrabal, <Ciocarliile pe sarma>, am refuzat, spunand ca America poate sa mai astepte. Pana mi-am dat seama ce se petrece, au intrat rusii in tara, iar omul a inceput sa aiba alte griji decat Oscarul. Am regretat uneori ca n-am plecat in America, dar apoi mi-am dat seama ca viata a fost mai interesanta si mai vesela-, a declarat Menzel, gandindu-se cu nostalgie la inceputul carierei sale de succes. In timp ce majoritatea colegilor sai au plecat in America, el a ramas in Cehia, incercand sa se lupte cu toate problemele legate de cenzura comunista.
