Doctorul Geoffrey Wills, psiholog din Stockport (Greater Manchester), a cercetat biografiile a 40 de artisti de jazz celebri si a descoperit ca majoritatea au avut probleme cu bolile mintale si cu abuzul de droguri.
In comparatie cu oamenii normali, artistii a caror capacitate creativa este incontestabila au avut o inclinatie de circa opt ori mai mare pentru dependenta de droguri, iar tulburarile de comportament au fost de circa patru ori mai mari.
Comentand acest studiu, doctorul Wills a spus ca nu a incercat sa-i puna intr-o lumina nefavorabila pe artistii pe care i-a cercetat si ca acestia au avut aceeasi vulnerabilitate fata de bolile de creier ca si ceilalti oameni care sunt implicati in activitati creative, cum ar fi scriitorii sau actorii.
Studiul lui Wills a fost axat, in principal, asupra artistilor de jazz din -era de aur-, adica din perioada 1945 -1960.
El a descoperit ca din cei 40 de artisti pe care i-a studiat, patru au avut probleme psihiatrice in familie.
De exemplu, parintii saxofonistului Art Pepper au avut probleme cu abuzul de alcool, iar mama lui Stan Getz a suferit de depresii acute.
Din punctul de vedere al dependentei de droguri, mai mult de jumatate dintre artistii studiati au fost dependenti de heroina intr-o anumita perioada a vietii, iar Miles Davis, Art Pepper si Bill Evans au consumat constant cocaina.
Conform cercetarilor doctorului Wills, consumul de heroina a intrat in lumea jazz-ului in momentul in care acest drog a patruns in cartierele locuite de oamenii de culoare.
Dintre cei 40 de artisti, 11 au fost dependenti de alcool, iar alti sase au suferit de tot felul de forme de abuz, numarul sinuciderilor fiind in stransa legatura cu devierile comportamentale ale artistilor.
Pianistul Bud Powell a fost internat in spital de mai multe ori si a fost diagnosticat ca fiind schizofrenic, Miles David a suferit de halucinatii si deziluzii paranoice, iar Art Pepper avea adevarate ritualuri cand se spala pe maini, nu suporta sa vada sange si ii era frica sa raspunda la telefon.
Studiul a fost publicat in Jurnalul Britanic de Psihiatrie.