Zilele trecute, cinematografele din Marea Britanie au gazduit premiera documentarului -Metal: A Headbanger*s Journey-, realizat de antropologul canadian Sam Dunn. Pe parcursul acestui film, el exploreaza obsesiile metalistilor fata de subiecte precum: sexualitate, violenta, religie si moarte, descoperind anumite aspecte ale acestei culturi despre care nu s-a prea vorbit in ultimul timp.
Pentru a analiza istoria culturii heavy-metal, Dunn a apelat la artisti precum Tony Iommi (Black Sabbath), Alice Copper, Ronnie James Dio, Bruce Dickinson (Iron Maiden), Rob Zombie, Slayer (foto) si Slipknot, la personalitati din industria muzicala sau la specialisti in domeniul muzical: profesori, scriitori, analisti.
-Diabolus in Musica-
Dupa premiera filmului, jurnalistii britanici au analizat pe larg o problema dezbatuta de Dunn – tritonul sau -Intervalul Diavolului-, un fenomen muzical ce a fost interzis de catre biserica in Evul Mediu. Acest interval se regaseste adesea in sfera heavy-metal, insa si in opera (-Gotterdammerung- de Wagner), film (tema din -West Side Story-) sau seriale tv (tema din -Familia Simpson-). Legatura dintre doua note cantate succesiv sau simultan a fost numita -Diabolus in Musica- (Intervalul Diavolului) de catre muzicienii medievali. In prezent, acest interval este folosit mai ales de chitaristii rock. Profesorul John Deathridge de la King*s College din Londra a declarat pentru BBC ca tritonul a fost adesea asociat cu Diavolul. -In teologia medievala, trebuia sa prezinti raul intr-un fel. Atunci s-a gasit acest interval. El mai apare insa si in cazul muzicienilor romano-catolici care au vrut sa portretizeze crucificarea. Exista insa reguli muzicale stricte si nu esti lasat sa folosesti aceasta disonanta speciala. Din punct de vedere tehnic chiar nu functioneaza. De aceea, nu esti invatat sa scrii acest interval-, a spus Deathridge.
Wagner – un mare fan
Profesorul a adaugat ca acest interval s-a bucurat de o intensa popularitate in randul compozitorilor secolului al XIX-lea. -Gotterdammerung-ul lui Wagner are una dintre cele mai terifiante scene in care este folosit acest interval. Or, daca ne gandim la rock, exista o puternica legatura intre aceasta muzica si cea compusa in secolul XIX. Muzicienii rock se inspira puternic din acea perioada-. Un exemplu modern de folosire a tritonului este Black Sabbath. Cu toate acestea, chitaristul Tony Iommi a fost surprins cand a fost intrebat de ce a folosit acest interval. -Cand am inceput sa compun pentru Sabbath, mi-a placut cum suna si nu m-am gandit nici o secunda ca voi face muzica Diavolului-. El a adaugat ca a incercat sa gaseasca -ceva care suna foarte intunecat-, admitand ca s-ar fi putut sa fi fost influentat fara sa vrea de alte muzici. Cu toate acestea, exista trupe gen Slayer care folosesc voit acest interval. De altfel, ei au lansat chiar un album intitulat -Diabolus in Musica-.
Muzica falsa
In ciuda placerii de a folosi acest interval, profesorul Anthony Prier, care preda istoria muzicii, sustine ca trupele heavy-metal folosesc gresit aceasta practica.
-Tritonul a fost o problema incepand din secolul IX, drept care a fost interzis. In perioada medievala sau renascentista, doi sau trei compozitori l-au asociat cu Diavolul. In realitate, este vorba despre muzica falsa, pentru ca aceste intervaluri nu suna natural. Acum, el se regaseste in multe genuri, mai ales in muzica de film, fiind asociat cu tensiunea si cu lucrurile sinistre-. Ca exemplu, Prier vorbeste despre Giusepper Tartini, un violonist din secolul XVIII care a compus -Devil*s Trill Sonata-, o piesa care poate fi cu greu cantata in prezent. -El a scris o partitura incredibil de grea, spunand ca Bestia i-a spus in vis cum sa o faca. Doua secole mai tarziu, el ar fi cantat probabil intr-o trupa heavy-metal-.
