Angajații care ar putea prelua și alte sarcini decât cele cuprinse în fișa postului sau ar putea fi redistribuiți și ar face față cu succes și altor cerințe sunt cei mai avantajați în cazul în care patronul se gândește la disponibilizări. Angajații polivalenți au cele mai mari șanse să-și păstreze locul de muncă, iar eventualele restructurări i-ar viza, în principal, pe angajații care nu se dovedesc suficient de productivi. Și pe principiul „cei din urmă vor fi cei dintâi“, specialiștii în resurse umane spun că angajatorii își vor păstra oamenii cei mai vechi din companie, nou-angajații fiind mai degrabă amenințați de disponibilizări.
