Singurele judecati, comentarii si reactii pe care cei mai multi sunt in stare sa le emita pe marginea unui articol sau in urma unei discutii cat de cat centrate pe un singur subiect, sunt “Nu mai generalizati!” Atat, nimic mai mult. Desigur, iata, inca de la aceasta prima fraza a articolulului am comis deja pacatul capital al generalizarii pentru ei, si imi vor si atrage imediat atentia… ?
Si nu pun acum in discutie cine are, de fapt, o problema atunci cand eu scriu ca “Nivelul de frustrare al cautatorilor de joburi de 50+ e sensibil mai mare decat al celor pe la 30, si nu e de mirare ca angajatorii ii prefera pe cei din urma.”, iar ei cred ca am scris, de fapt, ca “Orice om de 50+, oricine si de oriunde ar fi el, de la Mangalia la Negresti Oas si de la Deta la Gura Humorului e mai frustrat decat orice tanar din Romania, punct!”, si ca, prin urmare, “absolut orice anjajator, fara nicio exceptie, ii prefera pe tineri la angajare”.
Dar sa inchidem paranteza… Asadar, generalizarile, stereotipurile, prejudecatile sunt prezente de dimineata pana noaptea tarziu in activitatea unui recrutor, si in functie cum reusesti sa le intelegi, sa le stapanesti si sa le folosesti intr-un fel sau altul, castigi sau pierzi multi bani. Prin urmare, preocuparea mea pentru studiul mecanismelor generalizarii, formarii stereotipurilor si prejudecatilor e permanenta si pierd putine ocazii de a-i descoase pe cei la care le descopar asupra felului in care s-au cuibarit in inima lor.
Adversarii puristi ai generalizarilor vor fi ingroziti sa afle cat de repede se fac aceste generalizari si cat de repede acestea ajung stereotipuri si prejudecati, adica greu de clintit.
In primul rand, generalizarile se fac mult mai repede si mult mai des in urma unor experiente negative decat in cazul celor pozitive. Dupa trei experiente negative succesive, cu acelasi subiect generic si de aceeasi natura, majoritatea oamenilor trag o concluzie generalizatoare si deja se asteapta ca si urmatorii subiecti din categoria respectiva sa reactioneze cam la fel. Iar dupa cinci astfel de experieente, aproape toti oamenii, cu putine exceptii, fac o generalizare definitiva ce devine stereotip. Si asta chiar in conditiile in care sunt martori si ai catorva experiente (si uneori chiar in numar comparabil) din care s-ar putea deduce la fel de bine si contrariul concluziei.
Am vazut destui oameni care au tras o concluzie definitiva doar din doua exemple identice sau asemanatoare. Cei din Republica Moldova sunt nu stiu cum si se asteapta sa faca nu stiu ce, batranii, grecii, arabii, motociclistii, cateii de apartament… Apoi, si cu contributia subtila a profetiei autoimplinite, asa a ramas si dupa zece ani.
Asadar, e absolut iluzoriu si inutil sa ceri cuiva “sa nu mai generalizeze”. Ca sa nu mai spun ca e si contraproductiv. Fiindca lipsa totala a generalizarii ar fi cu adevarat un cosmar. Orice generalizarea pripita, nefundamentata, subiectiva si emotionala, tot mai buna este decat amanarea la nesfarsit a unei concluzii, in asteptarea adevarului ultim, absolut, definitiv…
Citește continuarea pe georgebutunoiu.ro
GEORGE BUTUNOIU este unul dintre cei mai importanți experți în recrutare din România
