Head-hunterul George Butunoiu explică pe blogul său cum se schimbă jobul după 3-4 ani de experiență:
„Ziarist: “Am studii superioare, 3-5 ani experienta in multinationala si vreau sa schimb fundamental domeniul si jobul. Voi fi remunerat macar la nivelul de la care am plecat sau in jurul acelui nivel, pentru ca si pentru postul postul vizat se solicita studii superioare, chiar daca nu am experienta relevanta pentru noul job?” Cat de mult cantareste variabila “experienta relevanta in postul pentru se candideaza” in stabilirea nivelului salarial oferit candidatului care-si schimba fundamental domeniul si profesia?
GB: In primul rand, in companiile private nu exista notiunea de “studii superioare” spusa asa, generic. Doar la stat exista acest criteriu generic, ramas de pe vremea comunistilor, dar care atunci avea cu totul alta semnificatie si greutate. In firmele private ori se precizeaza clar ce fel de studii superioare, in ce domeniu (mai ales pentru posturile pentru care e nevoie de o certificare educationala obligatorie), ori nu se iau drept criteriu de estimare a competentelor. Insa e un criteriu folsitor in aprecierea profilului personal al candidatului: daca nu a fost in stare sa-si ia o diploma de universitate in zilele acestea, cand orice idiot si orice prostituata poate avea una, asta spune ceva semnificativ despre omul in cauza.
Iar legat de experienta, nici una tot generica, fara legatura directa cu jobul in cauza, nu am vazut pana acum sa conteze cat de cat. Adica, ori ai, ori nu ai, si atunci (daca nu ai) intri in categoria “incepatori” si diferenta se face pe profilul personal, nu pe cel tehnic (de competenta). Sigur, o experienta de cativa ani intr-o firma serioasa lasa urme si sansele sa te porti mai bine decat altii la interviu sunt semnificativ mai mari, deci si sansele sa obtii un job. Insa rareori asta te ajuta sa obtii un salariu macar egal cu cel avut inainte – si pe buna dreptate! Daca prestatia de la interviu e foarte buna, totusi (ca urmare a experientei “generaliste”, de pilda, insa nu exclusiv/ obligatoriu), oferta salariala poate creste semnificativ. Mai pe scurt spus, de multe ori salariul oferit se calculeaza nu doar in functie de competenta tehnica a candidatului si potrivirea ei cu jobul, ci si in functie de profilul lui personal. Teoretic, asta se aplica in egala masura si incepatorilor “absoluti”, adica celor fara niciun fel de experienta, insa care au un profil personal foarte puternic si bun, cu mare potential.
Si in perioade dificile, de recesiune, de criza, cand “raportul de forte” angajat-angajator e in favoarea celui din urma, foarte greu se fac treceri dintr-un domeniu in altul, pentru ca angajatorii nu au nici cel mai mic motiv sa ia candidati din alt domeniu daca gasesc destui cu experienta similara. Isi asuma acest risc doar daca fac o economie la salariu, adica ceea ce spuneam mai sus. In perioade de crestere economica, atunci cand e mult mai greu sa gasesti candidati, te uiti si mult mai departe de profilul jobului in cauza, pentru ca nu ai ce face.”
