Mi s-a rupt papucul drept (foto). Sunt niste papuci de casa negri, foarte rezistenti, m-au tinut 8 ani, i-am luat de la Metro cu 120 de lei. Marfa buna, de calitate. M-am uitat mai atent si am vazut ca s-a rupt doar cusatura care tinea o catarama. Si ca, daca i-as coase, poate ca ma vor tine inca 8 ani. Am facut o analiza rapida, era evident mult mai profitabil sa-i duc la un cizmar, decat sa cumpar unii noi, adica timp si bani in plus. Parea foarte simplu: il pune cizmarul la masina, trrrrr o cusatura, si gata. Eventual, inca una pe cursa de intoarcere a masinii, trrrrr, si gata, poate ca or sa mai tina chiar 16 ani de acum incolo.
Ajung la cizmar. Uitati, vedeti, o cusatura, trrrr, si gata! Bine, lasati-i aici si veniti dupa Paste, zice cizmarul fara sa ridice ochii din masina lui de cusut. Stati asa, cred ca nu ati inteles bine, ia uitati-va, s-a rupt doar ata, nu altceva. Il bagati acolo la masina, trrrr, si gata! Nu se poate, nu vedeti cat avem de lucru? Il lasati aici si veniti dupa Paste! Domnule cizmar, glumiti, nu-i asa? Abia atunci a ridicat si el ochii. Nu mai transcriu restul discutiei. Am pus papucul in sacosa si m-am dus la alt cizmar.
Pe drum m-am gandit ca m-a recunoscut si ca a vrut sa se razbune pe mine, cum vor atatia altii. Poate ca o fi fost vreun candidat pe la vreunul din posturile de consilii de administratie de la companiile de stat pe care l-am respins, si m-a tinut minte, sau poate ca a citit articolele mele si s-a simtit ofensat…
Ajung la a doua cizmarie. Uitati, papuc, descusut, nu rupt, sa nu credeti altceva, puneti la masina, trrrr, si gata! Da, lasati-l aici si veniti dupa Paste. Domnule, stati sa ne intelegem, ca sa coaseti asta va ia cam 5 secunde. Puneti acolo, trrrr, si gata. Daca ii faceti doua cusaturi, si un retur, mai puneti inca 5 secunde. Si, hai sa zicem inca 10 secunde cat il luati de la mine din mana si il asezati acolo. Nu se poate, vedeti cat avem de lucru, veniti dupa Paste. Da, dar sa vin din nou, inca jumatate de ceas, pe putin, cand v-ar lua cateva secunde sa-l faceti acum, pe loc? Pe mine m-ar costa de zece ori mai mult sa vin din nou atata drum decat sa va platesc o taxa de urgenta, sa zicem, de stres sau de ce vreti… Domle, suntem foarte ocupati, nu se vede? Il lasati aici si veniti dupa Paste. Daca nu vreti, sa va fie de bine!
Stiu ca foarte putini vor crede ca am ajuns si la al treilea cizmar, si ca nici acela nu a vrut. Vor spune ca am pus eu de la mine, ca sa dea mai bine in articol. Insa chiar a fost si un al treilea, si de la el tot cu papucul rupt in sacosa am plecat. Trecusera mai bine de doua ceasuri. Mi-am facut un scurt calcul, daca as fi facut doua ore de consultanta, as fi putut sa-mi comand pe Internet vreo sase sau sapte perechi noi, si le-as fi gasit acasa la intoarcere. Dar nu a fost sa fie…
M-am intors acasa, gandindu-ma daca nu ar fi mai bine sa-i arunc sau sa-i dau la saraci. Acolo am gasit-o pe doamna Marga, care mi-a spus ca are ea cizmarul ei, de 30 de ani repara la el, si ca sigur nu o va refuza. A luat doamna Marga papucul si s-a dus cu el. S-a intors dupa vreun ceas, fara papuc. Nu a vrut sa mi-l faca pe loc, oricat l-am rugat, ca doar ne stim de 30 de ani. Totusi, a zis ca mi-l face astazi, nu dupa Paste, ca ne cunoastem de 30 de ani, doar. A zis sa vin la patru sa-l iau. Si, intr-adevar, pe la cinci am avut doi papuci, intr-adevar…
Mi-am adus aminte de cizmarul nostru din sat de cand eram mic, acum mai mult de 50 de ani. Era singurul cizmar din sat, desigur. Noi stateam sus pe deal, el statea in vale, era chiar ultima casa din sat. Acum nu mi s-ar mai parea atat de mult doi kilometri, insa la cei cativa ani era ca de la pamant la luna, iar Everestul nu avea cum sa fie mai inalt decat dealul nostru. Si eu aveam ca task sa duc toti pantofii familiei la cizmar. Si se sticau atat de des, parca dinadins… Si mergeam cu ei la cizmarul satului. De multe ori, chiar la cei cativa ani pe care ii aveam atunci, imi dadeam seama cam cum s-ar putea repara o descusatura, de pilda, si cam cat timp ar lua asta. Insa niciodata, dar absolut niciodata cizmarul noastru nu a vrut sa o faca pe loc. In cel mai bun caz, auzeam: Vino tu peste un ceas, baietas! Suna ca o sentinta! Doamne, cat l-am urat eu pe bietul om toata copilaria mea…
Acum, om in etate si intelept, ar fi trebuit sa stiu asta, mai ales ca am invatat si la scoala, intre timp, de ce cizmarii, functionarii de la ghisee, politistii si multi altii fac la fel. Dar uitasem, e drept…
Integral pe www.georgebutunoiu.ro
GEORGE BUTUNOIU este unul dintre cei mai importanți experți în recrutare din România
