Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, condusa de noul presedinte, Angela Toncescu (foto), da dovada de pragmatism, impunand asiguratorilor acte normative aliniate la normele europene, unul dintre cele mai importante fiind Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile generale, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute. Daca astfel de reglementari ar fi fost impuse acum 10 ani, la aceasta data am fi avut unul dintre cele mai performante sectoare de acest gen din zona central-europeana.
Se poate investi masiv in titluri de stat
Revenind la noul act normativ, acesta stabileste, ca, pe de o parte, societatile de asigurare trebuie sa isi acopere rezervele tehnice brute cu active solide, din categoria celor care vor fi prezentate in continuare, iar, pe de alta parte, pentru activitatile inregistrate in UE activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie localizate doar in acest spatiu economic. Desigur, in cadrul de fata nu pot fi prezentate decat cele mai importante aspecte referitoare la categoriile de active admise sau asupra modului de calcul al coeficientului de lichiditate.
Practic, de la 1 ianuarie 2007, pentru acoperirea rezervelor tehnice brute vor fi admise doar anumite tipologii de investitii sau creante, dar si active corporale, altele decat terenurile si constructiile, evaluate pe baza amortizarii prudentiale, cheltuielile de achizitie reportate si disponibilitatile in casierie.
Deosebit de important e, in opinia noastra, faptul ca, in ceea ce priveste dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute, asiguratorul care practica activitatea de asigurari generale poate investi maximum 50% din rezervele tehnice brute in valori mobiliare, actiuni, obligatiuni si alte instrumente ale pietei de capital tranzactionate pe o piata reglementata si supravegheata si in titluri de participare la OCPVM, dar cu respectarea unor reguli precizate in noul act normativ.
Din categoria investitiilor pot face parte titlurile de stat si bonurile de tezaur emise de statele membre, de organisme financiare internationale sau cele emise de catre autoritati ale administratiei publice locale. De asemenea, vor fi admise doar obligatiuni si alte instrumente ale pietei monetare si de capital, tranzactionate doar pe o piata supravegheata. Si in cazul actiunilor si al altor participatii cu randament variabil se va respecta aceeasi regula.
Desigur, vor fi admise si depozitele, si conturile curente la institutii de credit, terenurile, constructiile in proprietatea societatilor respective de asigurari si chiar eventualele imprumuturi.
In cazul creantelor admise, plaja este mai restransa, printre acestea numarandu-se cele provenite de la asigurati si intermediari, dar din operatiuni de asigurare directe si acceptari in reasigurare. Vor fi admise si creantele de la reasiguratori si dobanzile de incasat aferente activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute.
Restrictii in calculul coeficientului de lichiditate
Si in calculul coeficientului de lichiditate, definit ca un raport intre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati, vor putea fi luate in considerare doar activele lichide negrevate de sarcini, si doar in conditiile prevazute la art. 5 din noul act normativ. Activele lichide admise in aceasta ecuatie sunt doar titlurile de stat si obligatiunile emise de autoritatile administratiei publice locale, depozitele bancare, disponibilitatile in conturi curente si casierie si valorile mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate, dar doar in anumite conditii.
Spre exemplu, in calculul activelor lichide, obligatiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,75, iar actiunile cu 0,50.
Ca principii generale, activele admise sa acopere rezervele tehnice brute se vor evalua la valoarea neta, fara includerea datoriilor rezultate din achizitionarea acestora, in timp ce activele admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie evaluate pe baza prudentiala, avandu-se in vedere orice nerealizari viitoare.
