Cartea electronica si biblioteca virtuala nu vor inlocui, in urmatorii ani, cartile pe suport de hartie si bibliotecile cu rafturi, dar vor deveni, indiscutabil, instrumente nu numai extrem de utile, ci indispensabile pentru elevi, studenti, cercetatori, autori de lucrari de beletristica sau stiintifice si simpli cititori. Participantii la simpozionul -Cartea electronica-, organizat recent la Academia Romana, de Sectia de Stiinta si Tehnologia Informatiei a Academiei Romane in colaborare cu Institutul National de Cercetari in Informatica si firma Softwin, au pledat pentru utilitatea cartii electronice, care prezinta nenumarate avantaje comparativ cu sora ei tiparita: informatia continuta poate fi actualizata in permanenta, productia este cu pana la 40% mai ieftina, este accesibila tuturor, indiferent de posibilitatile materiale. Ea poate fi transferata la nesfarsit pe orice suport, devenind, asadar, -fara moarte-, este interactiva si poate fi sustinuta de informatie suplimentara pe suport audio sau chiar de dispozitive de redare a mirosurilor, de exemplu, care creeaza aproape la modul fizic atmosfera pe care o carte tiparita doar o sugereaza. -Aparitia unor dispozitive de dimensiunile unui dosar care stocheaza pana la 4.000 de titluri in format electronic poate fi, pentru orice impatimit al cartii, un vis implinit-, a precizat Raluca Lupsa reprezentanta Softwin. Carti rare, manuscrise la care ai acces doar dupa ce ai obtinut nenumarate aprobari, lucrari de diploma, referate, toate acestea vor fi, intr-un viitor apropiat, in Romania ca si in strainatate, surse de informatie extrem de ieftine si usor de accesat. Editurile nu vor mai cheltui sume uriase pentru achizitionarea hartiei, tiparire si distributie, autorii isi vor vedea citita cartea de sute de persoane, simultan, de oameni care au nevoie sau pur si simplu isi doresc lucrarea respectiva, dar care, din motive strict materiale, nu si-o pot permite.
Informatizarea scolilor din Romania, folosirea Internet-ului ca piata si stimularea productiei nationale de carte electronica pot depasi, cu un efort suplimentar, stadiul de proiecte. In Romania s-au facut, au apreciat vorbitorii, progrese importante in acest domeniu, tinand cont de faptul ca prima carte electronica romaneasca a aparut in 1996. Cu toate acestea, probabil si fiindca numarul computerelor personale este inca mic, productia este redusa, iar cumparatorii – destul de putini.
Biblioteca virtuala, dincolo de faptul ca poate fi consultata rapid de mii de utilizatori simultan, se poate erija si in canal de comunicare pentru acestia din urma. Spatiul virtual poate gazdui discutii pe orice tema, participantii la un proiect, de exemplu, se pot consulta rapid asupra unui subiect si isi pot trimite instantaneu unul altuia, prin Internet, textele sau fragmentele in discutie, unul dintre avantajele cartii electronice fiind faptul ca orice fragment poate fi copiat si redat integral aproape instantaneu.
Printre problemele pe care le ridica insa cresterea productiei de carte electronica, se numara faptul ca, asemenea fisierelor muzicale, textul poate fi copiat de nenumarate ori si apoi redat fara nici un control din partea autorului lucrarii sau a editurii. Stabilirea unei variante de identificare a fiecarui continut electronic – un fel de International Standard Book Number – este solutia pentru descurajarea pirateriei. In plus, in Romania, cartea electronica si Internet-ul, asemenea computerului, patrund cu greu in colectivele cu medie de varsta mai ridicata, din cauza prejudecatilor referitoare la comunicarea virtuala. Mai mult decat atat, in ciuda faptului ca textele se pot citi cu mai multa usurinta si fara a-l afecta in vreun fel pe cititor (programul Microsoft Reader, de exemplu), contactul cu cartea tiparita presupune un efort minim din partea lectorului, costurile trainingului pentru cei care doresc totusi sa utilizeze computerul fiind inca foarte mari.
