Aceasta ultima varianta de proiect a noului Cod al muncii a fost prezentata partenerilor sociali – reprezentanti ai confederatiilor patronale si sindicale de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la sfarsitul saptamanii trecute, in cadrul intalnirii comune de la Predeal.
Drumul lung si anevoios pe care l-a parcurs proiectul de act normativ a inceput de mai bine de un an, timp in care a suferit multe modificari atat ca forma, cat si ca fond. Din varianta initiala au fost scoase, inca din vara, articolele referitoare la greva patronala – asa-numitul -lock-out- – care prevedea posibilitatea angajatorului de a inchide temporar unitatea, in cazul unei greve a salariatilor. Dar, ca o compensare a restrangerii drepturilor patronale, s-a renuntat la obligarea acestora de a crea un fond de garantare a salariilor.
Contractele de munca vor suferi mari modificari fata de prezent, cea mai importanta fiind disparitia conventiilor civile, ele fiind inlocuite cu contracte individuale de munca pe perioada determinata, contracte cu timp partial sau care iau in calcul munca la domiciliu.
-Curentul- va va prezenta, sub forma de serial, proiectul noului Cod al muncii, astfel incat toti cei interesati sa poata lua cunostinta de viitoarele sale prevederi.
Cu mentiunea ca este totusi doar un proiect de act normativ, asteptam reactiile si comentariile dumneavoastra la adresa electronica iordache@curentul.ro
T I T L U L I
DISPOZITII GENERALE
Capitolul I
Domeniul de aplicare
Art. 1 (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale si/sau statute de personal numai in masura in care statutele respective nu contin dispozitii specifice derogatorii.
Art. 2 (1) Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, ce presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, ce presteaza munca pentru un angajator roman, pe teritoriul Romaniei;
c) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat, pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
d) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe teritoriul caruia se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
e) ucenicilor ce presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatii sindicale si patronale.
Capitolul II
Principii fundamentale
Art. 3 (1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca pe toata durata vietii sale intr-un anumit loc de munca sau intr-o anumita profesie, oricare ar fi aceasta.
(4) Orice contract de munca incheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1) – (3) este nul de drept.
Art. 4 (1) Munca fortata este interzisa.
(2) Termenul de munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare sau pentru care persoana nu si-a dat consimtamantul de bunavoie.
(3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice:
a) in temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;
b) pentru indeplinirea obligatiilor civile normale stabilite prin lege;
c) in baza unei hotarari judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in conditiile legii;
d) in caz de forta majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, foamete, cutremur, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, in general, in toate circumstantele care pun in pericol viata sau conditiile normale de existenta ale ansamblului ori ale unei parti a populatiei.
Art. 5 (1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta, fata de un salariat bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta sau activitate sindicala este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe din criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.
Art. 6 (1) Orice persoana care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare.
(2) Tuturor persoanelor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale.
Art. 7 Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru apararea si promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale.
Art. 8 (1) Relatiile de munca se bazeaza pe principiul bunei-credinte.
(2) Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.
(3) Relatiile de munca se intemeiaza pe principiul aplicarii cu consecventa a normelor de disciplina a muncii.
Art. 9 Cetatenii romani sunt liberi sa se incadreze in munca in statele membre ale Uniunii Europene, ca si in oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care Romania este parte.
T I T L U L II
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
Capitolul I
Incheierea contractului individual de munca
Art. 10 Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Art. 11 (1) Clauzele contractului individual de munca nu vor putea contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative sau contracte colective de munca.
(2) La incheierea contractului individual de munca, nivelul obligatiilor celor incadrati in munca nu va putea depasi nivelul maxim al obligatiilor salariatilor stabilite prin norme legale imperative.
Art. 12 (1) Contractul de munca se incheie pe durata nedeterminata.
(2) Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile art. 84 din prezentul Cod si ale altor dispozitii legale.
Art. 13 (1) Persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani.
(2) Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintelor sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.
(3) Incadrarea in munca a persoanelor sub 15 ani este, de regula, interzisa. Prin lege se pot stabili in mod exceptional si activitatile pe care le pot desfasura copii cu varsta cuprinsa intre 13 si 15 ani.
(4) Incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa.
(5) Prin hotarare a Guvernului se stabilesc locurile de munca deosebite – grele, vatamatoare sau periculoase, in care incadrarea in munca nu se poate face decat incepand cu varsta de 16 ani.
Art. 14 (1) Prin angajator in sensul prezentei legi se intelege persoana fizica sau juridica autorizata in conformitate cu legea sa angajeze forta de munca pe baza de contract de munca.
(2) Angajatorul-persoana juridica poate incheia un contract individual de munca din momentul dobandirii personalitatii juridice.
(3) Angajatorul-persoana fizica poate incheia un contract individual de munca din momentul dobandirii capacitatii de exercitiu.
Art. 15 Sub sanctiunea nulitatii absolute, este interzisa incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite sau imorale.
Art. 16 (1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa. Obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
(2) In situatia in care contractul individual de munca nu imbraca forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.
(3) Contractul individual de munca se redacteaza in limba romana si se inregistreaza la inspectoratul teritorial de munca din raza teritoriala a sediului angajatorului.
(4) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca confera salariatului vechime in munca.
Art. 17 (1) Anterior incheierii sau modificarii contractului, angajatorul are obligatia de a informa persoana care solicita angajarea ori, dupa caz, salariatul cu privire la clauzele pe care intentioneaza sa le inscrie in contractul individual de munca, sau sa se modifice.
(2) Informarea prevazuta la alin. precedent va acoperi cel putin urmatoarele elemente:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix sau predominant, principiul potrivit caruia salariatul este incadrat in diverse locuri, precum si sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
c) atributiile postului;
d) riscurile specifice postului;
e) data de la care contractul urmeaza sa-si produca efectele;
f) in cazul unui contract sau raport de munca temporar, durata contractului sau a raportului de munca;
g) durata concediului platit la care salariatul are dreptul;
h) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
i) salariul de baza initial, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care are dreptul salariatul;
j) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
k) indicarea contractului colectiv de munca care reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
l) perioada de proba.
(3) Elementele din comunicarea prevazuta la alin. (2) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(4) Orice modificare a unuia dintre elementele enumerate la alin. (2) din prezentul articol in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil.
(5) Cu privire la informatiile furnizate salariatului prealabil incheierii contractului de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.
Art. 18 (1) In cazul in care salariatul urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i furniza in timp util informatiile prevazute la art. 17 alin. (2), inclusiv informatii referitoare la:
a) durata perioadei de munca ce urmeaza a fi prestata in strainatate;
b) moneda in care ii vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) avantajele in numerar si/sau in natura aferente deplasarii;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
(2) Dispozitiile alin. 1 se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.
Art. 19 In situatia in care angajatorul nu-si executa obligatia de informare in termen de 15 zile de la momentul lansarii ofertei de incheiere sau modificare a contractului individual de munca sau, dupa caz, prestarii activitatii in strainatate, salariatul este in drept sa sesizeze instanta judecatoreasca competenta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutarii obligatiei de informare de catre angajator.
Art. 20 (1) In afara clauzelor generale prevazute la art. 21 alin. (2), intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte clauze specifice.
(2) In sensul prezentului articol, sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa:
a) clauze cu privire la formarea profesionala;
b) clauze de mobilitate;
c) clauze de neconcurenta;
d) clauze de confidentialitate;
e) clauze de stabilitate;
f) clauza de exclusivitate.
Art. 21 (1) Clauza de neconcurenta presupune, pe de o parte, obligatia salariatului de a nu presta, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau sau de a nu presta o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau, iar pe de alta parte, obligatia angajatorului de a-i plati salariatului o indemnizatie lunara.
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca:
a) in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului;
b) indemnizatia datorata salariatului este de cel putin 25% din salariu si este platita intocmai si la timp.
(3) Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba.
Art. 22 (1) Clauza de neconcurenta inceteaza la data incetarii contractului de munca.
(2) Prin exceptie, clauza de neconcurenta isi mai poate produce efectele dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, respectiv 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul de munca.
(3) Prevederile alin. 2 nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului.
Art. 23 (1) Clauza de neconcurenta nu poate avea drept efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiunii salariatului sau a specializarii pe care o detine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca, instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.
Art. 24 Clauza de exclusivitate implica obligatia salariatului ca pe toata durata contractului individual de munca sa nu presteze activitate in favoarea unui alt angajator sau o activitate profesionala sau comerciala proprie, cu respectarea conditiilor la art. 21 si art. 22.
Art. 25 In cazul nerespectarii clauzei de neconcurenta sau, dupa caz, a clauzei de exclusivitate, salariatul poate fi obligat la restituirea drepturilor si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.
Art. 26 Clauza de mobilitate este clauza prin care partile contractului individual de munca stabilesc ca, datorita specificului felului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu implica un loc stabil de munca. Salariatul poate beneficia de resurse financiare sau in natura aferente executarii activitatii in conditii de mobilitate.
Art. 27 (1) Clauza de confidentialitate este clauza prin care partile convin ca pe toata durata contractului si dupa incetarea acestuia sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului individual de munca, in conditiile stabilite in regulamentele interne, contractele colective de munca sau contractele individuale de munca.
(2) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese.
Art. 28 (1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui aviz medical care sa constate faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea absoluta a contractului de munca.
(3) In situatia in care salariatul prezinta avizul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul avizului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.
(4) Competenta si procedura de eliberare a avizului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajarii sau schimbarii locului sau felului muncii fara aviz medical sunt stabilite prin legi speciale.
(5) Solicitarea la angajare a testelor de sarcina este interzisa.
(6) La angajare se pot solicita teste medicale specifice pentru domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie, precum si altele stabilite prin acte normative.
Art. 29 Examenul medical este obligatoriu in urmatoarele situatii:
a) la incadrarea in munca;
b) la reinceperea activitatii dupa o intrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munca avand expunere la factori nocivi profesionali si de un an, in celelalte situatii;
c) in ipoteza detasarii sau trecerii in alte locuri de munca sau in alte activitati;
d) la inceperea misiunii, in cazul salariatilor incadrati cu contract de munca temporar;
e) in cazul ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, in situatia in care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesiuni, precum si in situatia schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;
f) periodic, in cazul celor care lucreaza in conditii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei;
g) periodic, in cazul celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza in sectorul alimentar, zootehnic, la instalatiile de aprovizionare cu apa potabila, in colectivitati de copii, in unitati sanitare, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei;
h) periodic, in cazul celor care lucreaza in unitati fara factori de risc, prin examene medicale diferentiate in functie de varsta, sex si stare de sanatate, potrivit reglementarilor din contractele colective de munca.
Art. 30 (1) Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale candidatului.
(2) Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea prevazuta la alin. (1) sunt dispuse de catre angajator, in conditiile stabilite de contractul colectiv de munca aplicabil, de statutul profesional si de regulamentul intern al unitatii, in masura in care legea nu dispune altfel.
(3) Informatiile solicitate sub orice forma de catre angajator candidatului cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor acestuia nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate solicita informatii in legatura cu persoana candidatului de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la functiile indeplinite la acestia si durata angajarii si numai cu incunostiintarea prealabila a candidatului.
Art. 31 (1) Incadrarea personalului la institutiile si autoritatile publice si la orice alta unitate bugetara se face numai prin concurs.
(2) Posturile vacante existente in statul de functii vor fi scoase la concurs, in raport cu necesitatile fiecarei unitati bugetare, publicarea facandu-se, dupa caz, intr-un ziar central, local sau prin afisarea acestora la sediul unitatilor respective, cu cel putin 15 zile inainte de data sustinerii concursului.
(3) O data cu publicarea posturilor vacante se vor publica si data si locul sustinerii concursului, precum si modalitatile de informare privind conditiile de participare si tematica pentru concurs.
(4) Conducerea unitatii constituie o comisie de examinare care verifica indeplinirea conditiilor de participare la concurs, precum si competenta profesionala a candidatilor. Din comisie fac parte seful compartimentului in care urmeaza sa se incadreze candidatul, conducatorul ierarhic al acestuia, un reprezentant al sindicatului si, daca este cazul, specialisti din invatamantul superior de specialitate, din unitati de cercetare de profil din ministerul ori din celelalte institutii centrale sau locale ale administratiei publice coordonatoare.
(5) Concursul consta dintr-o proba scrisa, o proba orala sau interviu.
(6) Rezultatul concursului se va consemna intr-un proces-verbal semnat de toti membrii comisiei de examinare. Pe baza notelor obtinute, comisia de examinare va stabili ordinea reusitei la concurs.
(7) Dupa finalizarea verificarii, unitatea va afisa lista candidatilor admisi la concurs.
(8) In termen de 3 zile de la afisare se pot face eventualele contestatii. Contestatiile se analizeaza si se solutioneaza de conducatorul unitatii si se comunica petitionarului in termen de 5 zile.
(9) Candidatii care au reusit la concurs sunt obligati sa se prezinte la post in termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luarii la cunostinta. In cazul neprezentarii la post la termenul stabilit, postul este declarat vacant, urmand sa se comunice urmatoarei persoane, declarata reusita la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv.
(10) Conditiile de organizare si desfasurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului.
Art. 32 In cazul in care, la concursul organizat in vederea ocuparii unui post, nu s-au prezentat mai multi candidati, incadrarea in munca se face prin examen.
Art. 33 (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile lucratoare, respectiv 3 luni in cazul posturilor de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile.
(3) In cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si ea nu poate depasi 5 zile.
(4) Incadrarea absolventilor institutiilor de invatamant, la debutul lor in profesie, se realizeaza prin modalitatea unei perioade de prova cuprinse intre 3 si 6 luni.
(5) Pe parcursul perioadei de proba, salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca.
Art. 34 (1) Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba.
(2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acel angajator intr-o noua functie sau profesiune sau urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii deosebite sau speciale.
(3) Neinformarea salariatului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioada de proba, in termenul prevazut la art. 21 alin. (4) duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.
Art. 35 Angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa.
Art. 36 (1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a tuturor salariatilor sai.
(2) Registrul general de evidenta se va inregistra in prealabil la inspectoratul teritorial de munca in raza caruia se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenta se completeaza in ordinea angajarii si va cuprinde elementele de identificare ale salariatului, elementele ce caracterizeaza contractul sau de munca, precum si toate situatiile ce intervin pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului de munca.
(4) Registrul general de evidenta va fi pastrat la sediul angajatorului, urmand a fi pus la dispozitia inspectorului de munca sau a oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata la acesta.
(6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrele se depun la inspectoratul teritorial de munca din raza teritoriala a sediului central al angajatorului sau a domiciliului acestuia, dupa caz.
(7) Modul concret de intocmire a registrului general de evidenta, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte aspecte in legatura cu intocmirea acestor evidente se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 37 (1) Orice persoana are dreptul de a cumula mai multe functii pe care le detine in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1):
a) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii;
b) situatiile in care in contractul individual de munca s-a inclus o clauza de neconcurenta;
Art. 38 (1) Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca, cu conditia obtinerii in prealabil a permisului de munca eliberat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in conditiile legii.
Art. 39 (1) Permisul de munca poate fi eliberat, la cerere, strainilor care indeplinesc conditiile prevazute de lege cu privire la incadrarea in munca si care au aplicata pe documentele de trecere a frontierei viza pentru angajare in munca.
(2) Permisul de munca poate fi eliberat, cu respectarea reglementarilor in vigoare, fara a fi necesara obtinerea vizei pentru angajare in munca strainilor aflati in una din urmatoarele situatii:
a) provin din state membre ale spatiului economic european;
b) provin din state cu care Romania are incheiate acorduri de desfiintare a vizelor pentru trecerea frontierei;
c) se afla in tara la studii sau sunt absolventi ai unei institutii de invatamant din Romania si solicita eliberarea permisului de munca in termen de 30 de zile de la data absolvirii;
d) au intrat in tara in scop de afaceri si solicita angajarea la propria societate comerciala;
e) sunt membri de familie – sot, sotie, copii – ai strainilor care au permis de munca;
f) sunt membri de familie, sot, sotie – ai cetatenilor romani cu domiciliul in Romania;
g) se afla in alte situatii reglementate de lege.
(3) In vederea eliberarii permiselor de munca pentru strainii prevazuti la alin. (2) este necesar avizul Ministerului de Interne.
Art. 40 (1) Permisul de munca se acorda pentru un interval de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii la cererea titularului, pe noi intervale de cate 6 luni.
(2) Permisele de munca pot fi eliberate si in alte situatii si conditii, precum si pentru intervale de timp mai indelungate, stabilite prin conventii, acorduri sau intelegeri internationale la care Romania este parte ori prin legi speciale.
Art. 41 (1) Pot fi incadrati in munca la persoane fizice sau juridice din Romania, fara permis de munca, strainii care se afla in urmatoarele situatii:
a) si-au stabilit, potrivit legii, domiciliul pe teritoriul Romaniei;
b) au dobandit statutul de refugiat pe teritoriul Romaniei;
c) sunt angajati de persoane fizice sau juridice cu domiciliul, respectiv cu sediul, in strainatate si sunt trimisi de aceste persoane sa desfasoare unele activitati temporare in Romania;
d) in alte situatii stabilite prin conventii sau acorduri la care Romania este parte sau prin legi speciale.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si strainilor care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul Romaniei activitati temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administratiei publice centrale sau locale.
(va urma)
