Piata romaneasca a telecomunicatiilor s-a imbogatit recent cu un nou operator de telefonie, -Zapp Mobile-, parte a societatii pe actiuni Telemobil. Disponibil din 7 decembrie, acesta va furniza servicii integrate de telecomunicatii mobile, bazate pe tehnologia CDMA. Toate bune si frumoase, atat timp cat oficialii acesteia insista numai pe capabilitatile de ultima ora a tehnologiei. Sa nu uitam ca, initial, principalul actionar al Telemobil SA (care opera in banda de 450 MHz), respectiv compania Telefonica, s-a retras din Romania in urma pierderii monopolului pe telefonia mobila in 1997, an in care Guvernul Romaniei a eliberat doua licente in banda de 900 de MHz. Preluat de R.D.T., Telemobil a continuat supravietuirea cu noul brand SunTel. Cum in perioada pierderii monopolului (guvernarea CDR) nu au facut prea multe valuri (prietenii stiu de ce), o data cu schimbarea schimbarii si deopotriva modificarea actionariatului (Inquam Romania detinand acum 99,5% din Telemobil, care la randul ei este detinuta de Qualcomm si un fond de investitii din Orientul Mijlociu), s-a dat drumul la moara, acum cand intreaga lume se pregateste in vederea adoptarii standardelor telefoniei 3G. In plus, la anul MCTI va scoate la licitatie licente pentru 3G. Sa fie Romania ultimul cantec de lebada al unei tehnologii folosite si in perioada celui de-al doilea razboi?
Asta va ramane de vazut, insa este bine sa se stie si bubele acestei tehnologii. Tehnologia CDMA are la baza principiul -Spread Spectrum-. Exista cateva tehnici de acest gen care pot fi folosite. Cea mai faimoasa este -Direct-Sequest- (DS). Principala problema a DS este efectul -Near-Far-. Adica, daca exista mai mult de un singur utilizator activ, puterea transmisa utilizatorilor nereferinta este suprimata de un factor dependent de corelatia incrucisata (partial) intre codul utilizatorului referinta si codul unui utilizator nereferinta. Oricum, cand un utilizator nereferinta este mai aproape decat un utilizator referinta, este posibil ca interferenta cauzata de acest utilizator nereferinta (oricum suprimat) sa aiba mai multa putere decat utilizatorul referinta. In acest caz, va fi receptionat numai utilizatorul nereferinta.
Cum la oamenii de rand nu a ajuns decat semnalarea parafarii, parteneriatul dintre Guvernul Romaniei si firma Qualcomm, in vederea standardizarii si a introducerii tehnologiei CDMA, poate ar fi bine sa se stie ca, si in America, Qualcomm a fost subiect de controversa. Qualcomm spunea ca tehnologia CDMA a fost construita pe software si pe puterea microchip-urilor, si nu pe amplificatori. Astfel, CDMA era descrisa la inceputurile sale ca o solutie mai eleganta. Fiecare conversatie avea sa fie codata. Acest cod unic, spunea Qualcomm, avea sa distinga o conversatie de alta. Microprocesoarele aveau sa regleze puterea externa nu numai pe partea de infrastructura a transmisiei, ci si pe partea sa terminala, oferind flexibilitate neparalela.
Era o idee interesanta. Dar CDMA ii nelinistea pe unii si ii facea sa-si puna intrebarea cat de bine va functiona in realitate. Erau chiar unii care sustineau ca nu va functiona. Ca rezultat, acea opozitie de la inceputuri se mai poate simti si azi. Criticii continua sa loveasca in CDMA. Abia dupa cateva teste practice, un marketing agresiv si castigarea unor adepti cu influenta, CDMA a devenit, in 1993, cand Asociatia Industriilor din Telecomunicatii (TIA) a adoptat IS-95, o industrie wireless standard. Qualcomm a obtinut licenta pentru marea parte a infrastructurii de vendori wireless, inclusiv Motorola Inc., Lucent Technologies si Nortel.
Ericsson si Nokia au fost in primul rand al frontului infrastructurii si, in timp ce Nokia ofera acum terminale cu capabilitati CDMA, conducerea Ericsson ramane la ideea ca IS-95 este o tehnologie pe care nu o va sprijini niciodata. Implementarea IS-95 a fost foarte scumpa. A fost mai complicata din punct de vedere tehnic, necesitand o dezvoltare si o devirusare software crescute. Pe termen scurt, GSM va ramane probabil o tehnologie mai ieftina, deoarece terminalele GSM sunt usor de fabricat si ieftine, ceea ce in cazul terminalelor IS-95 nu este inca valabil.
Intr-un studiu controversat, dat publicitatii in perioada procedurilor de licentiere a PCS, Qualcomm sustinea ca distribuitorii wireless ar putea, dimpotriva, sa faca economii, implementand CDMA. Qualcomm argumenta prin faptul ca, in ciuda costurilor initiale mari ale echipamentului, CDMA va deveni mai ieftin pe termen lung, datorita faptului ca necesita mai putine statii de baza. In plus, Qualcomm sustinea ca CDMA are o capacitate de 10 Fold pentru sistemul celular analog. Unele aprecieri sustineau ca aceasta capacitate este de 16 ori mai mare a AMPS (avantajele de capacitate despre care se vorbea aici au variat de a lungul timpului si depind partial de nivelul calitatii vocii pe care un distribuitor vrea sa-l ofere; o calitate crescuta a vocii scade capacitatea). Un fost director Qualcomm este de parere ca acest studiu a fost exagerat. -Se baza pe estimari teoretice ce nu aveau baza in realitate-. Totusi, directorii companiilor distribuitoare care folosesc CDMA spun ca sunt multumiti de capacitatea observata pana in prezent. Mai mult, vendorii spun ca nu s-au lasat pacaliti de acele hiperbolizari. -Am stiut ca unele aprecieri facute in acel studiu nu erau tocmai conforme cu realitatea. A trebuit sa construim acest echipament si astfel am fost in contact cu realitatea. Adevarul este ca, in ciuda exagerarilor, tehnologia functioneaza si ofera exact ceea ce au clientii nevoie, iar asta este cel mai important. Este departe de a fi perfecta, dar nimic nu este perfect, sustine un vendor al echipamentului CDM.
