Legea semnaturii electronice a intrat pe ultima suta de metri, dupa aproape noua luni de discutii in Parlament, fiind in prezent in procedura de mediere. Dupa trecerea de aceasta etapa, ea va fi promulgata in cel mult o luna, insa, conform legilor in vigoare, va putea fi efectiv aplicata abia la trei luni dupa publicarea sa in -Monitorul Oficial-, urmand a se elabora reglementarile, adaptarea legii la tehnologie. Legea, care transpune prevederile Directivei 99/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului, are ca scop facilitarea utilizarii semnaturilor in format electronic si recunoasterea valorii juridice a acestora. Ea va stabili regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica, precum si conditiile furnizarii de certificare a acestora. Semnatura eletronica reprezinta date in forma electronica ce sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare. Fiecare semnatura electronica este unica, verificabila, exclusiva, neduplicabila si voluntara. Dispozitivul care creeaza semnatura electronica reprezinta software si/sau hardware configurate, care este utilizat pentru a implementa datele de creare a semnaturii electronice. Fiecare utilizator al semnaturii electronice va avea doua chei de criptare. Cheia publica este emisa de o autoritate nationala de certificare. Aceasta este cunoscuta de toti utilizatorii si este singura cheie care trebuie distribuita prin mijloace neinformatice. Cea de-a doua este cheia criptata personala, care este secreta.
Aplicabilitate pentru Intranet
Aceasta lege introduce atat conceptul de semnatura electronica, cat si cel de semnatura electronica extinsa. Primul concept inglobeaza practic orice procedeu utilizat de destinatarul unui mesaj pentru a indica faptul ca este de acord cu continutul mesajului, implicit ca respectivul mesaj ii apartine. Cel de-al doilea concept, de semnatura electronica extinsa, inseamna semnatura electronica plus patru conditii, menite sa asigure identificarea celui care semneaza, precum si integritatea documentului. Practic, este vorba de o semnatura digitala, un procedeu complex, care foloseste criptarea asimetrica. In plus, intre cele doua concepte exista si diferente de ordin juridic. -Numai semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat si generata de un dispozitiv securizat de creare a semnaturii, este asimilata, in privinta conditiilor si a efectelor sale, cu semnatura olografa-, sustine Alexandra Hartan, secretar de stat pentru Integrare Europeana.
Conform presedintelui Comisiei Parlamentare pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor, deputatul Varujan Pambuccian, legea va avea aplicabilitate in primul rand in Intranet-uri. -In urmatorii trei ani, principala zona in care se va folosi aplicatia este cea din sectorul organizatiilor mari-, a mai spus Pambuccian. -Legea lasa deplina forta vointei partenerilor de a stabili prin contract termenii si conditiile in care accepta utilizarea exclusiv in sisteme inchise, la care participa un numar limitat de persoane sau companii, sa poata fi utilizate in continuare in conditiile stabilite prin acordul de vointa al participantilor-, a adaugat Alexandra Hartan.
Implementarea acestei legi se va constitui intr-o baza pentru urmatoarele initiative legislative din acest domeniu. In momentul de fata, Comisia Parlamentara pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor condusa de deputatul Varujan Pambuccian are aproape finalizata Legea notarului electronic, care va permite autentificarea documentelor in format electronic si stocarea lor. De asemenea, in curand comisia va termina de elaborat Legea documentului in format electronic si a arhivelor electronice, precum si o lege a tranzactiilor electronice si a sistemelor digitale de plata.
Legea semnaturii electronice va acoperi prin utilitatea sa toate domeniile care pana acum necesitau semnatura olografa pe un inscris. Administratiile Publice sau Financiare pot dezvolta pe acest concept programe prin care diferite elemente birocratice si timpi morti vor fi eliminati. In acelasi timp, prin aplicarea prezentei legi se pot monitoriza mult mai usor agentii economici pe segmentul obligatiilor acestora fata de bugetul de stat.
O mana de specialisti
Un alt element deosebit de important, pe care il implica Legea semnaturii electronice, tine de identificarea furnizorilor de servicii de certificare calificata. Acestia vor elibera certificate sau prestari de alte servicii legate de semnatura electronica in concordanta cu prevederile legale. Pentru a se acredita in vederea furnizarii de servicii de certificare, companiile sau institutiile interesate vor trebui sa faca in primul rand dovada asupra criteriilor ce tin de garantiile financiare. Astfel, depunerea unei garantii asiguratorii este obligatorie. -Comisia inca nu a cazut de acord asupra sumei sau a mecanismului. Eu am propus un mecanism din care se porneste de la o suma mica si care sa creasca in functie de numarul de utilizatori pe care ii atrage furnizorul-, sustine deputatul Varujan Pambuccian. O a doua conditie la fel de importanta tine mai mult de segmentul tehnic al candidatului. Acesta trebuie sa dispuna de un personal cu o pregatire corespunzatoare in acest domeniu. -Acest criteriu va fi foarte greu de indeplinit deoarece, la ora actuala, in Romania nu sunt mai mult de opt-noua oameni care sa se priceapa foarte bine la criptare si securitate-, a adaugat Varujan Pambuccian. In fine, cei interesati de furnizarea de astfel de servicii vor trebui sa dispuna de toata logistica necesara functionarii sistemului. Aici este vorba de server, care trebuie sa opereze neintrerupt, si de o retea bine configurata. In viziunea presedintelui Comisiei Parlamentare pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor, aceasta afacere poate fi pusa la punct numai de un consortiu format din furnizorul propriu-zis, care trebuie sa exceleze in securitate si criptare, o banca sau o societate de asigurari, care sa garanteze afacerea, plus un provider de Internet, care sa asigure capilaritatea, raspandirea acesteia.
-Unul dintre primii candidati inscrisi pentru dezvoltarea acestei afaceri va fi Camera de Comert a Romaniei. Deja, la nivel european, exista o retea de provideri de servicii de certificare formate din Camerele de comert ale respectivelor tari-, a declarat domnul Pambuccian. -Semnatura electronica este un pas esential pentru trecerea la societatea informationala, permitand o oferta mai buna de servicii pentru cetateni, atat din partea organizatiilor guvernamentale, cat si din partea societatilor comerciale, o crestere a eficientei comunicarii si diminuarii considerabile a birocratiei-, a adaugat secretarul de stat pentru Tehnologia Informatiei in MCTI, Sabin Chiricescu.
