Crin Antonescu și PNL au pus monopol pe bunul-simț din România. Cel puțin așa am înțeles uitându-mă la candidatul liberal la președinție care, după ce și-a fluturat bretonul în fața camerelor de luat vederi, ne-a anunțat că el s-a gândit primul să-și facă slogan cu bun-simț, iar Băsescu, evident, i-a furat ideea. Responsabila cu mesaje a lui Crin Antonescu, neprețuita Adriana Săftoiu, a sărit în secunda doi la gâtul fostului ei șef, Traian Băsescu, susținând că bunul-simț „Este sloganul oficial al lui Crin Antonescu. Este un concept pe care l-a folosit și care a putut fi auzit și în discursul de vineri, de la înscrierea oficială la Biroul Electoral Central“. Ce-i drept, despre o campanie care făcea referire la bun-simț am auzit mai demult. Dar nu la Crin Antonescu. Orice român care se uită la televizor sau ascultă radioul a auzit de cel puțin un an campania Petrom care spune așa: „România va crește prin bun-simț și responsabilitate“. În logica firavă a liberalilor, Crin Antonescu și Adriana Săftoiu au furat ideea de la Petrom. Dragilor, vă dau două sfaturi: unu – nu vă mai încruntați la televizor că faceți riduri, și doi – atunci când faceți acuzații aveți grijă să nu se întoarcă împotriva voastră. Am remarcat că în timpul Comisiei Udrea, doamna Săftoiu era mare știutoare în ale legilor, dădea verdicte, cita din Codul Penal și nu mai aveam mult și o vedeam punându-i cătușe Elenei Udrea, pentru care nutrește o mare „dragoste“, încă din vremea slujbei sale la Cotroceni. Și-atunci, dacă tot știe așa bine legile și-i mai croiește și mesaje de campanie lui Crin, de ce nu a înregistrat la OSIM România bunul-simț ca marcă a PNL sau a lui Crin Antonescu.
Legea nr. 84 din 15/04/1998, privind mărcile și indicațiile geografice stipulează la Art. 1. „- Drepturile asupra mărcilor și indicațiilor geografice sunt recunoscute și apărate pe teritoriul României, în condițiile prezentei legi“, pentru ca imediat să definească mărcile: „Art. 3. – În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) (…) pot constitui mărci semne distinctive, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și, în special, forma produsului sau a ambalajului său, combinații de culori, precum și orice combinație a acestor semne“.
Deci combinațiile de cuvinte (sloganurile) sunt în înțelesul legislației române, mărci. De asemenea, Art. 4. al aceleiași legi prevede că „- Dreptul asupra mărcii este dobândit și protejat prin înregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci“. Așa că nu merge cu eu am zis primul, ba eu! Dna Saftoiu trebuia să înregistreze marca la OSIM și apoi să lanseze acuzații. Adică, dacă celebra CocaCola nu ar fi înregistrată la OSIM, sau la omologul acestuia dintr-o altă țară, pentru protejare internațională, oricine ar putea să scoată o băutură la sticlă cu marca, desenul și sloganurile CocaCola și nu ar păți nimic până la înregistrarea mărcii.
Asa că, după cum spunea melodia de la Voltaj: „Ai dat-o (adică Băse), Fraierii au luat-o (adică săftoaica, crinișor&comp.)“.
