Deputatii din Comisia de politica externa a Parlamentului European au votat ieri Raportul privind stadiul negocierilor de aderare in statele cadidate, intr-o formula mai putin favorabila tandemului Romania-Bulgaria, intrucat nu prevede o data fixa pentru aderarea celor doua tari la familia europeana, asa cum se preciza in textul initial intocmit de Elmar Brok, ci numai -o foaie de drum clara si fezabila- pentru integrarea celor doua tari. In plus, la capitolul -Romania-, Raportul readuce in atentia parlamentarilor europeni problemele mai vechi ale tarii noastre: coruptia endemica, lipsa de independenta si de impartialitate a justitiei, ritmul lent al privatizarii si politizarea administratiei. Pe langa raportul de la Bruxelles, autoritatile romane au mai primit o palma din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a gasit vinovat statul roman in mai multe procese de retrocedare, obligand guvernul de la Bucuresti sa plateasca despagubiri de peste 400.000 de euro.
Criticile depasesc laudele
Chiar daca autoritatile de la Bucuresti l-au convins pe autorul raportului, presedintele Comisiei de politica externa din PE, Elmar Brok, ca tara noastra merita sa obtina o data clara pentru procesul de aderare la UE, parlamentarii europeni s-au aratat destul de sceptici in legatura cu parformantele Romaniei, adoptand amendamentul colegului lor olandez Arie Oostlander, care cerea ca data ferma pentru aderarea tandemului romano-bulgar sa fie inlocuita cu -o foaie de drum clara si fezabila-.
Imaginea Romaniei, in baza documentului discutat ieri in Comisia de politica externa a Parlamentului European, continua sa fie dominata de probleme precum ritmul lent al reformelor si privatizarii, cotele ridicate ale inflatiei, lipsa de independenta si impartialitate a justitiei sau coruptia endemica ce sufoca administratia. Textul, intocmit de Elmar Brok, are si o parte pozitiva, in care sunt laudate progresele Romaniei in domeniul drepturilor omului, cu accent pe eliminarea discriminarilor minoritatilor sexuale, restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist sau reformarea sistemului de protectie a copiilor institutionalizati.
Desi Raportul sustine ca Romania este pe drumul cel bun in rezolvarea problemelor copiilor institutionalizati, deputatul PPE, spaniolul Jose Salafranca, nu s-a lasat convins de argumentele lui Elmar Brok, depunand un amendament in care subliniaza incetineala cu care se desfasoara reforma in sistemul de protectie a copiilor institutionalizati. In apararea guvernului de la Bucuresti a sarit insa imediat baroana Emma Nicholson, care i-a asigurat pe parlamentarii europeni ca politica Executivului roman in domeniu este pe cale de a fi pusa in practica, cerand totodata colegilor sai sa dea timp oficialitatilor romane pentru a-si indeplini angajamentele.
Documentul votat ieri de Comisia de politica externa a PE urmeaza sa fie discutat in plen la inceputul lunii iunie, iar -raportul de tara- pentru Romania va fi prezentat de raportorul Emma Nicholson in luna septembrie.
Puwak da vina pe -vechea mostenire-
In bunul spirit romanesc, ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, nu isi asuma nici o responsabiliate fata de criticile mentionate in raport, afirmand ca rezultatele bune din ultimii doi ani -sunt umbrite de nerealizarile perioadei 1997-1999-. -Aceasta situatie nu trebuie sa ne demobilizeze-, a afirmat Puwak in fata Comisiilor reunite de politica externa din Parlamentul Romaniei, precizand ca -putem determina, la un anumit moment, o analizare a contextului nou in care se va afla Romania-.
Declaratiile ministrului pentru integrare au fost secondate de afirmatiile negociatorului-sef pentru UE, Vasile Puscas, care le-a spus parlamentarilor romani ca -este cat se poate de evident ca Romania are toate sansele ca in acest an sa deschida toate capitolele de negociere cu UE-. Dar, asa cum afirma si ambasadorul Romaniei la UE, Lazar Comanescu, demnitarii europeni nu sunt ineteresati sa vada planuri si masuri pe hartie, ci doresc concretizarea angajamentelor asumate in capitolele de negociere.
Socoteala de la Bucuresti nu se potriveste cu cea de la Strasbourg
In timp ce ministrul Puwak se lauda in fata parlamentarilor romani cu realizarile Guvernului Nastase in materie de restituire a proprietatilor abuziv confiscate in timpul regimului comunist, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis ca autoritatile romane sunt bune de plata. Guvernul roman a pierdut nu mai putin de trei procese intentate de fostii proprietari ai unor imobile abuziv confiscate, fiind obligat sa plateasca despagubiri de peste 400.000 de euro. Alexandru Hodos se judeca din 1990 cu statul roman pentru recuperarea imobilului confiscat de comunisti, in care in prezent locuieste Vasile Secares, fost consilier de seama al presedintelui Ion Iliescu in primul sau mandat la Cotroceni. Cu putin timp inainte ca CEDO sa ia aceste decizii, ministrul justitiei, Rodica Stanoiu, declara victorioasa ziaristilor ca -Romania nu mai pierde asa, cu regularitate, la CEDO, deoarece noile reglementari din legislatia romana vor reduce aceste probleme-. Socoteala de la Bucuresti nu se potriveste cu cea de la Strasbourg, iar in urma deciziei CEDO fiecare contribuabil roman trebuie sa-si deschida buzunarul pentru a plati despagubirile decise de judecatorii europeni.
