Implementarea Legii 544/2001, a liberului acces la informatiile de interes public, a inregistrat anul trecut un progres semnificativ, dar nu suficient, potrivit Raportului anual de analiza si prognoza dat publicitatii ieri de Societatea Academica Romana (SAR). In ciuda acestei evolutii, administratia publica sta foarte prost la capitolul calitatii rapoartelor de activitate, situatie care arata o administratie dezorientata, in care putini stiu ce obiective urmaresc. In plus, -lehamitea- la care a ajuns populatia in urma inertiei autoritatilor se reflecta si in procentul mic de sesizari impotriva functionarilor publici corupti.
Rezultatele unui sondaj efectuat pe 500 de unitati publice arata ca implementarea Legii liberului acces la informatii a progresat foarte mult. Astfel, comparativ cu anul 2003, o evolutie pozitiva a fost inregistrata in procentul de ocupare a posturilor de ofiteri responsabili cu punerea in practica a prevederilor Legii liberului acces. De asemenea, a crescut si numarul de plangeri administrative si in justitie, dar si procentul publicarii listei cu informatii din oficiu, disponibile la cerere imediata. Potrivit raportului, peste doua treimi din institutiile chestionate au la ora actuala o lista de informatii din oficiu, o crestere semnificativa fata de procentajul inregistrat in primul an dupa introducerea legii (16%). La acest capitol, prefecturile si serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii conduc in clasamentul prezentarii listei informatiilor din oficiu. -La polul opus se afla Parchetele in mediul urban si primariile din orasele mici-, se arata in documentul SAR. Totusi, numai doua treimi din ministere au o asemenea lista, desi la nivel central implementarea legii ar trebui sa fie de suta la suta.
-Oamenii nu depun sesizari privind coruptia-, a afirmat ieri presedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi. Numai 0,2% din functionarii publici au fost sanctionati pentru fapte de coruptie sau pentru chestiuni legate de conflict de interese sau incompatibilitati. Dintre acestia, sub 0,01% au fost sanctionati pecuniar. -Fie nu avem coruptie deloc, fie toata lumea stie ca, daca te plangi superiorilor administrativi, pierzi timp si nu rezolvi nimic-, se arata in raport.
Prognoza economica prudenta
Expertii in economie intervievati de SAR au ajuns la concluzia ca PIB va urca cu un procent similar celui din 2005: undeva intre 4,5-5%. Toti specialistii sunt de acord ca inflatia va fi peste cea tintita de BNR, media SAR pentru 2006 fiind de 7,1%, in timp ce deficitul bugetar va fi de 0,5-1%. Principalele dificultati economice pe termen scurt pe care le va avea de infruntat guvernul sunt: deficitul comercial datorat cresterii importurilor, presiunile inflationiste si controlarea cresterilor salariale in sectorul public. Pe termen mediu, acestea sunt: majorarea preturilor la energie si cresterile salariale, incetinirea cresterii economice datorate scaderii exporturilor, lentoarea cu care sunt demarate programele de investitii in infrastructura, dificultatea sporirii procentului din PIB colectat la buget. Jumatate din expertii consultati de SAR sunt de parere ca, odata cu revizuirea Codului fiscal, TVA va creste, nefiind exclusa nici majorarea cotei unice pana la 18%. De asemenea, o parte din specialisti sustin necesitatea ajustarii in sus a impozitelor mari, dar nu cred ca guvernul va fi suficient de decis pentru a o face, cel putin nu in 2007. Exista posibilitatea ca revizuirea Codului fiscal sa aduca o reasezare a impozitelor pe proprietate si introducerea altora punctuale (cum ar fi taxa de mediu).
Absorbtia fondurilor UE, inca deficitara
Nici un proiect ISPA nu este inca finalizat, desi primele ar fi avut termen in 2005. Celelalte doua instrumente de preaderare, PHARE si SAPARD, inregistreaza rate mai inalte ale absorbtiei, se arata in raportul SAR, care recomanda ca unul dintre cuvintele de ordine sa fie transparenta strategiilor, a continutului proiectelor si bugetelor. De asemenea, una dintre propunerile SAR vizeaza valorificarea mai eficienta a institutiile deja existente si rodate pe aceste programe.
