Președintele Traian Băsescu a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că a retrimis în Parlament legea privind reducerea CAS. „Am de făcut o scurtă declarație legată de motivația pentru care am întors la Parlament legea cu privire la reducerea CAS. Reducerea CAS e o măsură bună pe care o susțin fără rezerve legat de utilitatea unei astfel de masuri a reducerii fiscalității de muncă. Nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. O să repet o mare parte din cele pe care le-am mai spus. Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea cu privire la lipsa de sustenabilitate”, a declarat Băsescu. El a mai spus că prin reducerea CAS se realizează o creștere de la 12,5 miliarde la peste 18 miliarde a deficitului fondului de pensii. Șeful statului a mai spus că o altă obligație încă din perioada de preaderare la NATO este de a avea un buget de 2,38 la suta alocat Armatei.
„Modul în care s-au realizat invesțiile anul acesta: Față de alocația bugetara, pe primele șase luni de la investiții s-au tăiat 22-25 la sută. Efectul s-a văzut în creșterea șomajului. Nu am pretenția ca la nivelul Executivului să se înțeleagă ce înseamnă creșterea șomajului. Când am întrebat despre șomaj, mi s-a spus ca s-au creat 78.000 de locuri de muncă. Trebuie să te uiți și la câte locuri de muncă s-au creat, și la câte s-au pierdut. Și dacă scazi locurile de muncă pierdute din cele create, afli creșterea de șomaj”, a spus Băsescu. El a mai spus că Guvernul nu este capabil să creeze locuri de muncă prin absorbția de fonduri europene. El a mai criticat și abordarea unor sume mici în zona de securitate, în special în Marea Neagră.
Pericol pentru acordurile financiare ale României
El a mai spus că Guvernul trebuie să fie extrem de atent la ținta de deficit bugetar, deoarece pune în pericol acordurile cu instituțiile creditoare externe ale României. „As sublinia niște riscuri pe care le-am anticipat, dacă aș fi promulgat aceasta lege: Depășirea deficitului la care ne-am angajat. Ar fi avut ca efect întreruperea acordului cu FMI, UE și BM. Noi am ratificat un tratat, prin care ne angajam la deficit structural de minus 1 la sută. Întreruperea acordului cu FMI este un risc. Atrage imediat suspendarea alocării suplimentare de 10 la sută din fondurile europene pentru proiectele din fonduri de coeziune. Un alt risc care este o realitate: Fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că n-aveam de unde să luam. Nu vreau să spun că nu se vor plăti pensiile, dar creste riscul să plătim luna viitoare șamd. în funcție de lichidități”, a mai spus președintele
