Parlamentul a respins ieri o ordonanta de urgenta a guvernului privind organizarea referendumului, in ciuda cererii de reexaminare a legii venite din partea presedintelui Traian Basescu, prin care a incercat sa obtina acordul de a defini dupa bunul sau plac problemele care intra in categoria interesului national. Nici propunerea guvernului prin care se dorea introducerea ca probleme de interes national cele referitoare la -reforma justitiei si combaterea coruptiei- nu a fost acceptata. -Flitul- dat de parlament presedintelui a fost insa intr-o mica masura contrabalansat de acceptarea unei propuneri referitoare la statutul alesilor locali.
In multimea de incercari prin care seful statului incearca sa obtina mai mult decat puterea cu care este investit prin Constitutie, se numara si dorinta acestuia de a defini asa cum vrea sintagma -interes national- si implicit de a consulta populatia ori de cate ori are nevoie de un plus de imagine. Desi in Legea 3/2000 privind organizarea referendumului se prevad clar situatiile considerate probleme de interes national prin opt puncte distincte, in solicitarea de reexaminare a legii trimise de presedinte, Traian Basescu a cerut introducerea unui nou punct, prin care sa se specifice limpede -orice alta problema pe care presedintele o considera de interes national-. Acesta a adus drept argumente prevederile Constitutiei, in care nu se restrictioneaza aceste situatii. Articolul 90 din Constitutie prevede ca -presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la problemele de interes national-. Cu toate acestea, Comisia juridica a Camerei Deputatilor a decis ca introducerea unei noi litere in lege ar duce la -asumarea unor atributii excesive de presedintele Romaniei- si au mentinut propunerea de respingere a ordonantei de urgenta a guvernului, care cerea mai putin decat solicitarile presedintelui. Prin ordonanta sa de urgenta, executivul a solicitat introducerea unei litere h care sa se prevada ca probleme de interes national sa fie si cele legate de -reforma justitiei si combaterea coruptiei-. Cu toate ca modificarile propuse de presedinte si de primul ministru pot fi considerate importante in ceea ce priveste controlul celor doi asupra parlamentului, dupa votul final dat ordonantei, deputatii s-au contrazis in declaratiile cu privire la ce presupune proiectul. Setea de imagine si de putere a sefului statului, pe care incearca in ultima vreme sa si-o impuna prin orice metode, a fost oprita de cele 193 de voturi pentru respingerea ordonantei si 4 impotriva. Traian Basescu nu mai are nici o sansa pentru aprobarea legii, avand in vedere faptul ca deputatii au avut un cuvant decisiv de spus, camera din care fac parte fiind si cea decizionala.
Macar alesii locali…
Daca parlamentul nu se lasa in ruptul capului convins de presedinte, alesii locali vor face cum vrea Traian Basescu, dar in folosul lor. Pierderea deciziei de a cere parerea poporului oricand vrea a fost, ieri, oarecum compensata de adoptarea de catre Camera Deputatilor a unui proiect legislativ modificat in urma cererii presedintelui de reexaminare. Desi formula initiala a legii prevedea ca primarii, viceprimarii si consilierii locali sa-si piarda functia in cazul in care pleaca din partidul din care faceau parte in momentul in care au fost alesi, deputatii au adoptat ieri o modificare prin care alesii isi pierd functia numai in cazul in care isi dau demisia din partid. Legea a fost modificata in acest sens de Comisia de administratie publica, insa presedintele a cerut o delimitare clara a cazurilor in care alesului local i se imputa vina demisiei si situatiile in care nu i se imputa aceasta vina. -Consideram necesar ca textul sa precizeze clar termenul pierderii calitatii de membru al partidului sau al organizatiei, cu sau fara vina si deci imputabila sau neimputabila persoanei in cauza-, se arata in adresa trimisa de presedinte. Propunerea legislativa pentru modificarea Legii nr. 393/2004, privind statutul alesilor locali a fost adoptata cu 187 de voturi pentru si 16 impotriva, decizia finala urmand sa fie luata la cealalta camera a parlamentului, Senatul, in calitate de camera decizionala.
