Raportul pe justiție
Președintele Traian Băsescu a declarat, ieri, după prezentarea raportului CE, că documentul citat relevă că „instituțiile neconvingătoare“ sunt ÎCCJ, CSM și Parlamentul, arătând însă că nu este de acord întru totul cu aprecierea legată de Parlament, care a susținut asumările de răspundere ale Guvernului pe legile privind justiția. „Dacă mi-aș permite un comentariu, ar fi legat de Parlamentul României, unde trebuie să recunoaștem că a existat o majoritate care a susținut asumările succesive de răspundere ale Guvernului pe toată legislația care viza justiția. Dar faptul că Parlamentul a reacționat mai puțin pozitiv la ridicarea de imunități sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această apreciere pe care nu o susțin întru totul“, a afirmat șeful statului. El a mai spus că oricâtă voință ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susțină nu ar fi putut implementa această legislație. „Este clar că oricâtă voință politică ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să îl susțină la asumarea răspunderii pe coduri, pe legea micii reforme și pe multe altele, nu ar fi putut să implementeze această legislație. Pe de altă parte, este posibil ca la nivelul Comisiei Europene să se fi considerat că trecerea prin Parlament a Codurilor ar fi fost nesigură, spre exemplu, dacă ne referim la coduri. Și eventualele modificări ar fi alterat conținutul codurilor sau al legii micii reforme. Nu știu exact care au fost elementele luate în calcul de CE. Eu cred totuși că, plecând de la premisa existenței unei majorități care a susținut Guvernul la moțiunile de cenzură cu ocazia asumării răspunderii, poate că este prea dură aprecierea legată de Parlament“, a mai declarat președintele.
Șeful statului a spus că, potrivit acestui raport, „dincolo de guvern, care fost a apreciat foarte pozitiv“, aprecieri pozitive primesc DNA, Parchetul ÎCCJ, DGA, Direcția Antifraudă din IGPR și ANI. Președintele a adăugat că susține fără rezerve aprecierile pentru instituțiile menționate. Traian Băsescu a mai spus că raportul arată progresele României și că stabilește un număr de 18 obiective pentru ca la anul să se poată discuta despre ridicarea MCV.
Pe de altă parte, președintele Traian Băsescu a declarat că România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condițiile de aderare la Spațiul Schengen, însă constată că se află în fața unei realități: sunt state care consideră că raportul MCV trebuie luat în considerare ca să spună „Da“ aderării la Schengen.
„O parte din presă nu mai poate minți la nesfârșit“
Spre finalul intervenției sale, președintele Băsescu a făcut, ieri, un apel la ziariști să prezinte corect raportul CE privind MCV, pentru că o „parte din presă nu mai poate minți la nesfârșit“, el susținånd că încercările jurnaliștilor și ale unor politicieni de a arăta că instituțiile funcționează la comandă îi „penibilizează“. „Apelul meu la dumneavoastră este ca presa să facă o prezentare corectă, echilibrată a acestui raport, pentru că nici presa nu mai poate – parte din presă – nu mai poate minți la nesfârșit. Marile minciuni promovate de presă alături de grupuri de politicieni sunt legate de comanda politică la diverse instituții, mai ales când este vorba de ANI, sau de DNA, sau de Parchetul General. Dragi jurnaliști, am rugămintea să înțelegeți următorul lucru: instituțiile despre care am vorbit – ANI, DNA și Parchetul General – nu mai sunt cele din 2004“, a spus președintele Băsescu. „Toată încercarea dumneavoastră de discreditare a acestor instituții – a dumneavoastră, a politicienilor și a altora – spunând că ar lucra la comandă politică, nu face decât să vă penibilizeze pe dumneavoastră și pe politicienii care susțin acest lucru. Și ei sunt din toate partidele politice. Nu vă mai crede nici măcar CE, care laudă ceea ce atacați și desființați dumneavoastră și politicienii – ANI, DNA“, a mai spus Băsescu.
Șeful CSM: Criticile vin din cauza lipsei dialogului instituțional
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horațius Dumbravă, a declarat, după prezentarea Raportului, că documentul este pozitiv și reflectă obiectiv progresele înregistrate de România, iar „majoritatea criticilor vin pe fondul lipsei de dialog și a conlucrării adecvate și susținute între instituții“. „Izolarea fiecărei autorități și instituții publice cu responsabilități în justiție doar pe domeniul specific conduce la o lipsă de perspectivă a modernizării justiției, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma în justiție. Cearta și gâlceava instituțională, uneori depășindu-se limita rezonabilității instituționale – cum ar fi acuzele vădit denigratoare la adresa întregului corp profesional al magistraților din partea unor autorități publice sau ale unor politicieni – reprezintă mai degrabă piedici majore în direcția reformei în justiție și, în același timp, induc neîncredere și nesiguranță în rândul cetățenilor“, a precizat Horațius Dumbravă. Astfel, având în vedere recomandările Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adresează solicitarea către toate autoritățile publice, în special Guvernului României și Parlamentului, precum și Președintelui României, de a continua și finaliza discuțiile cu reprezentanții sistemului judiciar în vederea încheierii unui acord național transpartinic și independent de ciclurile electorale, pentru susținerea justiției ca domeniu strategic de interes național pentru România, de consolidare și modernizare a justiției, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic și financiar.
CE cere o lege pentru confiscare extinsă
Comisia Europeană solicită României ca în lupta anticorupție să aibă rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracțiunii, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă și să aibă rezultate în urmărirea în justiție a cazurilor de spălare de bani ca infracțiune de sine stătătoare. Astfel, CE recomandă „îmbunătățirea coordonării politicilor anticorupție la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent“. De asemenea, CE dorește crearea unui grup de monitorizare, împreună cu societatea civilă, pentru a supraveghea punerea în aplicare a strategiei. CE recomandă totodată „elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice și în cadrul autorităților care reglementează, verifică și adoptă decizii privind plângerile în domeniul achizițiilor publice“, precum și „consolidarea procedurilor și a capacității autorităților competente, inclusiv printr-o continuare a procesului de revizuire a modului de funcționare, aflat în desfășurare în acest domeniu“.
Măsuri urgente pentru cazurile de mare corupție
Totodată, în raport se mai menționează că Bucureștiul trebuie să adopte măsuri „urgente“ care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupție, cu scopul de a fi evitată împlinirea termenului de prescripție „în toate cazurile“, dar și „norme procedurale clare“ de ridicare a imunității parlamentare. CE propune României adoptarea de măsuri urgente pentru îmbunătățirea practicii judiciare și pentru gestionarea cauzelor. O altă recomandare referitoare la eficacitatea acțiunii judiciare vizează „continuarea reformei Înaltei Curți de Casație și Justiție“, pentru a consolida rolul de curte de casație al acesteia, pe de-o parte, și pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a soluționa cauzele de corupție la nivel înalt, pe de altă parte.
Comisia Europeană arată că sunt necesare măsuri active care să însoțească intrarea în vigoare a Codului civil și adoptarea unui plan cuprinzător de aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse pentru reorganizarea instanțelor, sporirea capacității Institutului Național al Magistraturii. De asemenea, Comisia notează că este necesară finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor legate de volumul de lucru în cadrul sistemului judiciar, în vederea revizuirii modului de funcționare a sistemului judiciar care va avea loc în curând. CE mai arată că este necesar să fie finalizată revizuirea modului de funcționare propus al sistemului judiciar și punerea în aplicare a recomandărilor acesteia; crearea unui cadru de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, la care să participe părțile interesate din sistemul judiciar prin punerea în aplicare a acestui plan de acțiune.
