Satul de prisma de tara corupta la care se raporteaza diferiti politicieni occidentali atunci cand discuta situatia Romaniei, presedintele statului, Traian Basescu, a calcat ieri pe urmele fostului prim-ministru, Adrian Nastase, ratoindu-se la cei care au terfelit mandria nationala de popor cinstit si sarac si cerand imperativ vesticilor sa o lase mai moale cu generalizarile de acest tip si sa se limiteze la reclamarea unor aspecte mai punctuale in domeniul coruptiei. Lasandu-se mai mult ghidat de orgoliul mioritic decat de calculul de om politic si sef de stat, Basescu a solicitat forurilor politice occidentale sa nominalizeze demnitarii, firmele autohtone sau straine ce s-ar face vinovate de coruptie si sa-si sustina cu dovezi afirmatiile, apreciind ca instituirea unui astfel de -raport coerent- ar ajuta tara noastra in lupta anticoruptie. Basescu pare insa a uita ca povara luptei anticoruptie revine in principal institutiilor romanesti abilitate, si nu politicienilor sau forurilor occidentale ce nu pot face altceva decat sa monitorizeze campania anticoruptie si sa traga concluziile de rigoare.
Mai anul trecut, fostul premier social-democrat, Adrian Nastase, trata intr-o maniera similara observatiile notate pe marginea aceleiasi probleme de catre baroneasa Emma Nicholson. Ca obiceiurile mor greu, gasind pamant fertil si in tarina actualei puteri, o dovedeste iesirea lui Traian Basescu. Pe principiul -avem si noi falitii nostri, va rog aratati-i voi cu degetul-, seful statului a cerut politicienilor europeni sa se apuce de treaba si sa faca ei munca institutiilor anticoruptie nascute pe taramul mioritic.
Nu generalizati, aratati-ne cu degetul!
Incercand sa-si intareasca imaginea de om dintr-o bucata, Basescu a tinut sa precizeze ca i-a comunicat comisarului pentru integrare europeana, Ollie Rehn, ca -Romania nu mai accepta etichetari generale de tara corupta si orice politician vestic care va face astfel de declaratii va fi luat in considerare numai daca nominalizeaza la ce se refera-. In viziunea presedintelui, politicienii occidentali ar trebui sa dea dovada de mai multa responsabilitate in afirmatiile pe care le fac la adresa coruptiei din Romania, in conditiile in care aceasta inseamna 22 de milioane de suflete. -Romania nu este corupta, avem insa cazuri de coruptie la nivel inalt si ii rog pe acei politicieni care in mod sincer lupta impotriva coruptiei sa ne spuna la ce se refera-, a declarat Basescu. Neglijand faptul ca o astfel de interventie in treburile interne ale unui stat ar incalca principiul suveranitatii, pe de o parte, dar ar face si de ras propriile institutii cu atributii in lupta impotriva acestui flagel, Basescu a anuntat ca va solicita forurilor politice vestice sa nominalizeze despre ce cazuri de coruptie ar fi vorba, -despre ce demnitari, despre ce firme romanesti sau vest-europene- ar avea informatii, subliniind ca o astfel de colaborare -ne-ar ajuta-. Locatarul din Cotroceni a mai tinut sa reaminteasca europenilor ca regulile din contractele majore de achizitii au fost incalcate atat de autoritatile romane, dar si de unele firme vest-europene, cu head-office-ul in Uniunea Europeana, ce s-ar face vinovate de acelasi comportament.
Coruptia, risc de securitate nationala
Referindu-se la chestiunea achizitiilor publice, Basescu a anuntat ca nu are de gand sa favorizeze aparitia unei noi clientele in locul celei a fostei guvernari. Seful statului a precizat ca de la instalarea noului guvern s-a reusit decuplarea firmelor clientelare de la sursa bugetara, luandu-se totodata decizia inlocuirii acesteia cu una a actualei puteri. -In momentul de fata nu exista nici un contract pe bani publici, semnat sau acordat fara licitatie de catre anumiti politicieni pentru firme sustinute-, a afirmat Basescu. Considerata una din principalele conditii de favorizare a proliferarii coruptiei, problema achizitiilor publice a facut si obiectul sedintei Consiliului Suprem de Aparare al Tarii de ieri. Aceasta institutie a luat decizia ca nici un contract major sa nu mai fie cedat fara licitatie, totodata cu continuarea procedurii de executare silita a firmelor cu datorii la stat prin blocarea conturilor acestora. La ora actuala, peste 500 de societati au deja conturile blocate. De altfel, coruptia la nivel institutional a fost identificata de catre CSAT ca unul dintre cele cinci paliere identificate, constituind riscuri de securitate nationala. Ceilalti patru factori de risc de securitate privesc terorismul international organizat, proliferarea armelor de distrugere in masa, regimurile totalitare ce sustin terorismul si cazurile de criza din proximitatea strategica a Romaniei, de tipul conflictelor inghetate sau situatiile de instabilitate politica. Potrivit presedintelui statului, cea mai importanta componenta a strategiei de securitate nationala a Romaniei priveste terorismul international structurat. -Romania trebuie sa decida daca actioneaza preventiv alaturi de aliati in afara granitelor tarii sau opteaza pentru o strategie reactiva-, a aratat Basescu, precizand ca presedintia sprijina cea de-a doua varianta, urmand ca in urmatoarele zile sa se ajunga la o solutie definitiva.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
