Umăr la umăr, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu sunt pe aceeaşi lungime de undă la Consiliul European de vară de la Bruxelles. Summit-ul este extrem de important, în condiţiile în care se va încerca ieşirea din impasul în care se află Tratatul Constituţional al Uniunii Europene, de care va depinde şi guvernarea din Romania.
Punctele pe care le vor susţine preşedintele şi premierul în numele Romaniei sunt extrem de clare. Principalul punct prezentat de preşedintele Traian Băsescu este cel referitor la supremaţia Cartei drepturilor omului în faţa dreptului naţional. De asemenea, Romania va pleda pentru ca Uniunea Europeană să aibă personalitate juridică pentru a fi un actor global important. Şeful statului a adăugat că Romania va susţine ideea ca Parlamentul European să fie obligat să consulte şi să ţină cont de opinia parlamentelor naţionale în legătură cu problema supremaţiei dreptului comunitar asupra celui naţional. Traian Băsescu a precizat că Romania va susţine necesitatea unei politici unice a UE. Nu în ultimul rand, preşedintele s-a referit la un subiect favorit, cel al energiei, Traian Băsescu precizand că va pleda în numele Romaniei pentru obligativitatea solidarităţii între statele UE în momentul în care unul dintre aceste state se află în dificultate energetică.
Trei tratate amendate în loc de Constituţia UE
Traian Băsescu a explicat că nu se mai poate vorbi de ajungerea la un acord privind un Tratat Constituţional. Va fi un compromis, căci la acest Consiliu se va încerca amendarea celor trei tratate fundamentale ale UE. Compromisul la care statele membre UE vor încerca să ajungă este determinat de neratificarea Tratatului constituţional. După cum a declarat preşedintele, Romania va susţine acest demers al amendării celor trei tratate fundamentale ale UE, astfel încat să se poată ieşi din impas. Este vorba de modificarea Tratatului de instituire a Comunităţii Europene semnat la Roma, Tratatul de la Maastricht din 1992 şi Euratom din 1957.
-Să păstrăm cat se poate de mult din actuala substanţă a tratatului constituţional, astfel încat UE să poată deveni într-adevăr un actor politic puternic la nivel global, atat în ceea ce priveşte politica externă, politica de apărare, politica de securitate, şi nu numai, cum este în momentul de faţă, o uniune de state care a avut la origine un tratat de politici economice comune-, a declarat ieri şi premierul Călin Popescu Tăriceanu.
La Bruxelles, se anunţă discuţii aprinse pe tema Constituţiei Europene. Polonia ameninţă cu un veto pentru a bloca adoptarea noului proiect la summitului european. Iar Marea Britanie avertizează că nu renunţă uşor la punctul său de vedere, împotriva unui tratat constituţional. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, ţară care s-a pronunţat împotriva Constituţiei la referendumul din 2005, a pledat pentru un -tratat simplificat-, aceasta fiind -singura soluţie posibilă-. Germania, a cărei preşedinţie semestrială se încheie odată cu acest summit, a încercat să vină cu un proiect de compromis, un nou document care să înlocuiască proiectul respins deja. Germania a propus chiar abandonarea termenului de -Constituţie-.
Problema voturilor
Pe de altă parte însă, Romania nu va fi de acord cu redeschiderea clauzei privitoare la numărul de voturi în cadrul Consiliului European, avand în vedere faptul că acest număr de voturi a fost stabilit ţinandu-se cont de numărul de locuitori stabilit de cel mai recent recensămant. Şeful statului a precizat că, potrivit acestui recensămant, Romania are 22 milioane de locuitori, însă avand în vedere că trendul este descendent, ar putea fi defavorizată de o eventuală redeschidere a acestui subiect. Viitorul sistem de vot este esenţial deoarece el reprezintă modul în care se vor lua deciziile şi se vor defini priorităţile UE.
Germania a propus ca numărul de voturi să fie repartizat în funcţie de populaţia ţării respective, însă aceasta s-a lovit de refuzul ferm al Poloniei, secondată mai nou şi de Cehia.
Polonezii cer ca votul cu majoritate calificată să fie înlocuit cu un sistem de distribuire a voturilor extras din rădăcina pătrată a populaţiei fiecărei ţări. Acest sistem ar reduce diferenţa de voturi între statele mari şi cele mici din cadrul UE, acordand Poloniei mai multe voturi decat propunea Constituţia respinsă de francezi şi olandezi în urmă cu doi ani.
De ce este necesar compromisul
Compromisul pentru un tratat constituţional, sau cum se va numi în urma negocierilor, este necesar pentru continuarea reformării Uniunii Europene. În caz contrar, colosul care a devenit UE nu va putea face faţă provocărilor care ţin, pe de o parte, de existenţa a 27 de state membre, iar pe de alta, de impactul globalizării şi a ameninţării economice pe care o reprezintă ţări în curs de dezvoltare, precum India sau China.
Principală miză a acestui document este stabilirea influenţei fiecărui stat în cadrul Uniunii Europene.
