Decizia magistraților CCR cu privire la recunoașterea conflictului juridic de natură constituțională dintre guvern și parlament ca urmare a retragerii legii educației de către executiv de la Senat a lăsat fără obiect moțiunea de cenzură a liberalilor, redirecționând legea spre dezbaterea Senatului din moment ce asumarea guvernului a fost anulată. În fapt, decizia de ieri a Curții este în avantajul coaliției Grivco, care are majoritate pe linie la Senat, în Biroul Permanent, la Comisia de învățământ și-n plen la dezbaterea acestei legi fundamentale pentru destinul învățământului din România, în sensul în care aleșii opoziției urmăresc conservarea propriilor privilegii și funcții din școli și din universități. Pe de altă parte, este deosebit de important de văzut în următoarele zile de dezbateri la Senat cum se va realiza descentralizarea, depolitizarea și reorganizarea învățământului, în sensul în care în Comisia de învățământ avem politicieni care cumulează funcții de conducere în universități cu cea de politician, omițându-se voalat conflictul evident de interese.
Interesele meschine ale rectorilor Grivco!
„Legea învățământului nu și-a întrerupt cursul în comisie. Discutăm acum pe legea de la Cameră, întrucât vrem o lege a învățământului care să fie asumată de toate grupurile politice. Legea asumată de executiv reprezintă o parte din structura scheletică a legii învățământului pe care o avem de la Cameră“, ne-a declarat președintele Comisiei de învățământ a Senatului, democrat-liberalul Mihail Hârdău. La rândul său, senatorul PDL Mihaela Popa ne-a spus ieri că la Senat a fost discutată doar partea legată de învățământul preuniversitar, în timp ce bătăliile pe amendamente se vor purta asupra părții structurale legate de învățământul universitar. Aici miza este dublă, întrucât trebuie reglementate o serie de aspecte legate de cumulul de funcții, de nepotismele devenite clasice în universități, precum și delimitarea funcțiilor de politician și rector. „Nu avem majoritate, însă nu renunțăm la amendamentele principale din această lege – descentralizare, depolitizare și reorganizare a resurselor. Sper ca acum să nu mai fie mai presus interesele personale la această lege“, a afirmat senatorul PDL Mihaela Popa. Pe de altă parte, liderul UDMR, Marko Bela, a susținut ieri, pentru Mediafax, că a convocat Consiliul Permanent al Uniunii după decizia CC în cazul legii educației, adăugând că nu au existat motive temeinice de neconstituționalitate și că progresul în dreptul minorităților este o condiție a prezenței UDMR în orice guvern. Potrivit acestuia, înainte ca guvernul să își angajeze răspunderea pe proiectul legii educației, au fost examinate foarte atent toate argumentele Curții Constituționale formulate anterior și a fost efectuată o analiză foarte serioasă.
