Vizita de maine de la Ceanu Mare a cancelarului Germaniei, Gerhard Schroder, si reculegerea la mormantul tatalui sau vor avea loc in conditii de maxima securitate. Paza stricta si masurile de stopare a accesului publicului si presei in zona care vor fi luate sunt determinate atat de posibile atacuri teroriste asupra celui mai puternic om de stat din Germania, cat si de necesitatea de a-i proteja acestuia intimitatea, tinand cont de caracterul privat al vizitei. In Ceanu Mare nu va putea intra azi, se pare, nici musca.
Vizita privata in prima parte a zilei, oficiala dupa
Comuna Ceanu Mare va deveni maine o localitate de grad zero. Masurile de securitate vor fi fara precedent si vor fi luate de politie si de serviciile secrete pentru a-i asigura cancelarului Germaniei, Gerhard Schroder, conditii pentru momentul de reculegere la mormantul tatalui sau, caporalul Fritz Schroder, ucis in luptele din cel de-al doilea razboi mondial. Potrivit unor surse, politistii clujeni nu vor permite accesul presei, al locuitorilor comunei sau al curiosilor in zona bisericii, unde se afla mormantul lui Fritz Schroder. Aceasta in ciuda faptului ca vizita a suscitat un interes enorm si din partea presei germane, care si-a trimis in Romania un mare numar de corespondenti. Cancelarul Germaniei este asteptat sa ajunga azi, in jurul orei 11.00, pe aeroportul militar de la Luna, urmand sa se deplaseze la Ceanu Mare. Dupa ce se va ruga la mormantul tatalui sau, Gerhard Schroder va pleca spre Bucuresti, unde se va desfasura partea oficiala a vizitei in Romania. Astfel, Schroder are programata, la ora 14.45, o intalnire cu oamenii de afaceri din Germania si Romania, la care vor participa si ministrii Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu si Mihai Tanasescu. In cursul serii, cancelarul german se va intalni cu premierul Adrian Nastase si cu presedintele Ion Iliescu.
Ce nu-i luat cu apa il iau cu lopata!
Cum o cotesti de la Campia Turzii spre Ceanu Mare incepe viata. O viata mai agitata ca de obicei. O viata artificiala, -fabricata- doar pentru zilele fierbinti de mijloc de august. O viata muncitoreasca, semnalata de ditai masinile de curatat strada, inconjurate de muncitori de la drumuri si poduri zdravan prinsi de soare, asudati de la 7 dimineata pana dupa ce apune soarele. Unul dintre ei, slab, dar cu muschii bine umflati, manuieste un furtun gros, ghidand apa spre portiunile de sosea acoperite de noroiul crapat, ramas in urma ploilor torentiale recente. Insirati, il urmeaza alti cativa vanjosi incurcati, care dau pe rand si cu schimbul cu grebla, lopata, peria, de nici ei nu mai stiu care e ordinea. Important e numai sa gate cat mai repede, sa se poata bucura Schroder de un drum -cat mai frumos si curat, fara balega sau mizerie-, se lauda unu* mai in floarea varstei, zambind mandru de parca i-ar fi fatat purceaua.
Satul cu oameni ocupati
Dungile albe de pe sosea, obositor de vizibile, te duc fix pana in Ceanu Mare, pe care, daca nu altfel, il recunosti dupa locuitorii care misuna in fata caselor, doar-doar or mai gasi ceva de aranjat prin preajma, ca timpul e scurt, iar oaspetele nu-i orisicine. Familia de la intrarea in sat vaneaza buruienile din fata ograzii, macar de n-ar mai ramane urma de neglijenta. Doua femei tinere sprijina verdeata cu mana de un faras rosu de plastic, cumparat de la oras, o baga degraba in cosul de nuiele, fac cativa pasi si dispar. De cealalta parte, coasa ascutita, vanturata prin aer de un blondut tinerel, reteaza iarba proaspata, fara drept la replica.
Purcica cu esarfa rosie
Pe ulita, langa o casa modesta, aranjata, nu-i vorba, domneste purcica casei. E grasa si roz si se mandreste cu baticul rosu infasurat in jurul gatului. Ca o adevarata -Miss Piggy- de Ceanu se plimba cat e lantul de lung, absolut nepasatoare la cele lumesti. Ca tata Anica a varuit gardul de-i alb ca-n poveste sau ca la primarie au pus termopane si freaca oamenii resturile de pe jos de li se invinetesc mainile ori ca steagurile Germaniei flutura alaturi de cele ale Romaniei prin tot satul, nu se pune. Matu* sa fie plin, spiritul poate astepta.
Bucurosi de oaspeti
Tietia Nicu grabeste pasul. Din fundul curtii a vazut el straini de loc si deja si-a si imbarligat degetele de dupa gardul inalt, intre decoratii metalice decolorate de atata stat in poarta. Cu un -bucurosi de oaspeti!-, calduros ca vinul fiert cu scortisoara dupa o zi de schiat la peste 2.000 de metri, ne lamureste ca -ori ca oi fi dumitale, ori c-o fi Schroder, nu exista, io crestinu* bun il intampin cum se cuvine.- Cu fata creponata, mai luminoasa ca soarele amiezii cand esti pe camp, se intoarce la ale lui, ca doar -om ii si cancelarul, si-apai mai avem si treburi p*aci-.
Fritz Schroder – caporal la 32 de ani
Investigatiile privind moartea lui Fritz Schroder au fost initiate de sora cancelarului, Gunhild Kamp-Schroder, iar acestea s-au dovedit a fi incununate de succes. Autoritatile germane au stabilit, bazandu-se pe documente provenite din arhiva Werhmacht, ca Fritz Schroder, caporal in varsta de 32 de ani, facea parte din Batalionul de Alarma Witzel, compania Stange. El a fost ucis, impreuna cu opt camarazi, in data de 4 octombrie 1944, in timpul unor operatiuni de regrupare a trupelor germane pe un aliniament la nord de Turda. Cei noua au fost inmormantati in curtea Bisericii Ortodoxe din Ceanu Mare. Fritz Schroder s-a nascut in 12 decembrie 1912 la Leipzig. A fost casatorit cu Erika, iar fiul lor, Gerhard, actualul cancelar al Germaniei, s-a nascut in 7 aprilie 1944 la Mossenberg. Fritz nu a apucat sa-si vada niciodata fiul…
Marturiile unui martor ocular
Aurelia Filip e trecuta de 70 de ani, dar isi aminteste, -de parca ar fi fost ieri-, cum au fost adusi la Ceanu Mare soldatii nemti morti in 1944 in timpul luptelor de langa Turda din cel de-al doilea razboi mondial. Lelea Aurelia avea pe atunci 14 ani si se juca in curtea casei cu alti copii. -O vinit o masina si s-o oprit in curtea bisericii. Tri barbati or scos noua trupuri din masina, or sapat o groapa si i-or ingropat pe rand, unul langa altul. Cand il scoborau pe unu* in groapa, bateau clopotele-, isi aminteste batrana, fiica fostului cantor al Bisericii Ortodoxe din Ceanu Mare.
