Induiosat de suferinta liderului minerilor, care sta de patru ani dupa gratii, presedintele Ion Iliescu i-a cerut Rodicai Stanoiu sa-i faca o sugestie privind gratierea lui Miron Cozma. Astfel, joi seara, de la Palatul Cotroceni s-a trimis o scrisoare catre Ministerul Justitiei prin care se cere avizul pe acest dosar. Desi legea nu il obliga pe seful statului sa se consulte cu ministerul, Iliescu a cerut de fiecare data parerea juristilor cand si-a exercitat clementa fata de un condamnat.
-Presedintele s-a gandit ca Miron Cozma sta deja de patru ani la inchisoare si, oricum, a considerat dintotdeauna ca pedeapsa sa a fost exagerata-, arata consilierul prezidential Serban Nicolae, sfatuitorul de incredere al lui Iliescu in ale justitiei. El a mai relevat ieri o anomalie tehnica a dosarului Cozma: faptul ca acesta a fost condamnat in principal pentru instigare la subminarea puterii de stat, desi nu exista nici o persoana pedepsita pentru savarsirea efectiva a faptei la care a instigat Cozma. -Purtator de stindard- al mineriadelor – cea din 13-15 iunie 1990 care a spart Piata Universitatii, cea din septembrie 1991, prin care a fost rasturnat Petre Roman din fruntea guvernului, si cea din 1999, cand s- a jucat soarta Cabinetului Radu Vasile – Miron Cozma a fost condamnat de Curtea Suprema de Justitie la 18 ani de inchisoare pentru cea de-a doua mineriada.
Presedintele are, astfel, acoperire juridica daca va hotari sa-si asume riscurile negative ale acestei gratieri (care se poate aplica si asupra unei parti din pedeapsa, desi aceasta nu a intrat in practica lui Iliescu). Miza voturilor minerilor din Valea Jiului pentru PSD la urmatoarele alegeri nu sta in picioare in viziunea lui Serban Nicolae: -Daca asta voia presedintele, il gratia pe Cozma de acum doi ani, ca sa aiba timp sa se organizeze-. Iliescu nu are obligatia legala sa-si explice decizia si nici sa se pronunte intr-un termen. El va purta pe umeri toata raspunderea publica pentru iertarea lui Cozma care, prin organizarea mineriadelor, a prejudiciat serios imaginea Romaniei in lume.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane