Influenta fostei Securitati in viata politica si nu numai din Romania este inca departe de-a fi de neglijat, constituind una dintre principalele cauze pentru care minunata noastra patrie se gaseste – pe de o parte – constant in coada clasamentelor internationale ce vizeaza dezvoltarea economica si nivelul de trai, iar pe de alta parte la fel de constant in fruntea topului coruptilor. Regasirea unei parti a recentilor alesi locali in arhiva fostei Securitati in postura de colaboratori, informatori sau chiar cadre active – in urma cercetarilor CNSAS – este o dovada certa ca democratizarea societatii romanesti a atins un procent firav. Practic, membrii Consiliului National pentru Cercetarea Arhivelor fostei Securitati se afla la mana unor institutii controlate de puterea politica, respectiv principalele servicii secrete care detin o buna parte a arhivelor fostei Securitati. Este vorba de SRI si SIE care, invocand diverse motive, dar cu precadere gogorita numita -siguranta nationala-, submineaza cu buna stiinta activitatea CNSAS, facilitand accesul in demnitatile statului unora care s-au bucurat linistiti (ba chiar au facut mult rau semenilor) de privilegiile regimului comunist.
E de asteptat ca si o parte din alesii poporului si numitii la nivel national – respectiv, parlamentarii si membrii Guvernului si ai altor institutii ale statului – sa fie -recrutati- din randul unor foste cadre de nadejde ale asa-zisei defunctei Securitati.
Verificarea alesilor locali la capitolul dosarelor de securitate, pentru a se vedea daca au facut parte din fosta Securitate sau daca au colaborat cu aceasta, nici vorba sa poata fi finalizata pana la inceperea verificarii candidatilor pentru alegerile parlamentare dupa – cum ne-au informat surse din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati. Cum se stie, in temeiul articolelor 2 si 3 din Legea 187/1999, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, CNSAS procedeaza la verificarea, la cerere, a persoanelor care candideaza sau sunt alese in urma alegerilor locale si generale. Desi verificarea alesilor locali nu este inca finalizata, deja este clar ca majoritatea consilierilor si primarilor nou alesi si care au colaborat cu fosta securitate apartin – dupa cum ne-au declarat surse din cadrul CNSAS – partidului de guvernamant PSD si Partidului Romania Mare. La ingreuiarea activitatii de verificare a alesilor locali de catre CNSAS contribuie si faptul ca atat in perioada preelectorala, cat si dupa alegeri s-au inregistrat foarte multe solicitari pentru rezolvarea unor chestiuni care nu au legatura cu alegerile locale si care pot duce la blocarea activitatii CNSAS, precum un virus binevoitor blocheaza o retea de calculatoare.
SRI nu se grabeste sa raspunda solicitarilor CNSAS
Surse din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati ne-au declarat ca din miile de cereri de verificare a candidatilor pentru alegerile locale – cereri care au fost transmise in functie de caz catre unul din serviciile secrete romanesti care detin arhivele fostei securitati -, respectiv Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Informatii al Armatei s.a.m.d., nici 50% nu au putut fi verificate conform legii, deoarece respectivele servicii detinatoare de arhive nu au demonstrat o prea mare solicitudine, aratandu-se foarte ocupate cu diverse alte treburi care, chipurile, ar privi -siguranta nationala-. Deci fostii colaboratori ai securitatii se pot ascunde linistiti in spatele -sigurantei nationale-. De altfel, aceleasi surse cred ca bau-baul -sigurantei nationale- va fi invocat si in cazul in care informatiile pe care le va primi CNSAS dupa verificarile facute de serviciile secrete in arhivele ce le detin, vor fi incomplete sau in unele cazuri vor lipsi cu desavarsire – cum de altfel s-a mai intamplat cand a fost vorba de dosarele unor fosti detinuti politici sau supravegheati de fosta securitate. Majoritatea membrilor CNSAS nu ar dori ca sa fie nevoiti sa publice doar rezultate partiale ale verificarilor respective, deoarece asta ar insemna nedreptatirea unei bune parti a alesilor locali.
CNSAS va publica numele alesilor cu trecut securist
Dar daca nu vor avea incotro si nu vor putea completa verificarea tuturor alesilor, membrii CNSAS vor da publicitatii in -Monitorul Oficial- tot ceea ce au aflat, inclusiv numele celor dovediti drept colaboratori ai fostei securitati, dar care in ciuda evidentei au refuzat sa renunte la functiile publice, cat si numele celor care nici macar nu s-au prezentat la audierile consiliului. Din informatiile neoficiale pe care le au membrii CNSAS, se pare ca, deocamdata, institutiile de care depinde cel mai mult obtinerea rezultatului verificarilor candidatilor – respectiv SRI si SIE – -nu au miscat nici un deget pentru a da de dosarele unei bune parti a alesilor locali, pentru care le-au fost trimise solicitari-. In acest mod, aceste servicii de informatii nu fac altceva decat sa saboteze practic activitatea unei institutii a statului – respectiv CNSAS – care este abilitata prin Legea 187/1999, cunoscuta si ca Legea Ticu, care stipuleaza la articolul 2 faptul ca: -Pentru a asigura dreptul de acces la informatiile de interes public, orice cetatean roman cu domiciliul in tara sau in strainatate, precum si presa scrisa si audiovizuala, partidele politice, organizatiile neguvernamentale legal constituite, autoritatile si institutiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, in legatura cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securitatii, ca politie politica, a persoanelor care ocupa sau candideaza pentru a fi alese ori numite in urmatoarele demnitati sau functii: presedintele Romaniei; deputat sau senator; membru al guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din guvern si din ministere, director in minister si asimilati ai acestor functii; secretarii generali si secretarii generali adjuncti ai Camerelor parlamentului, directorii departamentelor celor doua Camere, consilierii prezidentiali si de stat; prefect, subprefect, secretar general si director in prefectura, secretar general al consiliului judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, primar, viceprimar, consilier judetean, consilier in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, sefii serviciilor descentralizate in judete; directorul si adjunctii sai la Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale-.
Puterea politica isi ajuta alesii sa eludeze legea
Desi audierile alesilor locali de catre CNSAS continua, cum ne-au relatat surse din cadrul consiliului, este deci deja cert ca multi alesi au avut de-a face cu fosta securitate, unii chiar ca angajati ai fostei politii politice, persoane care au fost alese in special in consiliile judetene si care mai mult ca sigur ca vor refuza sa renunte la functiile pe care le-au castigat prin votul electoratului neinformat. Oricum, prevederile legii accesului la propriul dosar de securitate si deconspirarii fostei securitati ca politie politica stipuleaza clar la articolul 3 conditiile pentru candidati ori alesi: -Persoanele care candideaza spre a fi alese sau numite in una dintre demnitatile sau functiile prevazute la art. 2 sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica. Inainte de alegere sau de numire, verificarea se face din oficiu pentru persoanele care candideaza pentru a fi alese sau numite in demnitatile ori in functiile prevazute la art. 2 lit. a) – c); de asemenea, verificarea este obligatorie si pentru persoanele care au fost alese sau numite in respectivele demnitati ori functii publice, inclusiv pentru cele aflate in exercitiul respectivelor demnitati sau functii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in cazul in care aceasta nu s-a facut in timpul candidaturii. Declaratia prevazuta la alin. (1) se va depune o data cu cererea de numire sau cu declaratia de acceptare a candidaturii. Verificarile se sisteaza daca persoana care exercita una dintre demnitatile sau functiile enumerate la art. 2 demisioneaza sau, dupa caz, renunta la candidatura ori la numire in termen de 30 de zile.- Faptul ca serviciile secrete care detin arhive ale fostei securitati – SRI in special – nu se grabesc sa furnizeze datele cerute de catre CNSAS poate fi interpretat – dupa cum declara surse din cadrul consiliului – ca fiind urmari ale unor comenzi politice si fata de care membrii CNSAS nu pot lua nici o contramasura deoarece legea are din acest punct de vedere lipsuri majore. Dar, oricum, conform prevederilor legii, chiar si daca rezultatele tuturor verificarilor ar fi gata in timp util, efectul unor eventuale descoperiri de colaborare cu fosta securitate ar fi aproape nul asupra mersului procesului electoral.
Romania ar avea nevoie de o lege a lustratiei
CNSAS nu poate decat sa faca publice rezultatele, si asta numai dupa ce persoanele vizate si-au exercitat dreptul constitutional de a contesta descoperirile verificarilor consiliului. CNSAS nu poate interzice celor prinsi cu mata colaborationismului in sacul cu CV sa candideze si sa fie alesi, asta ramane la latitudinea electoratului. In Romania nu functioneaza o lege a lustratiei – ceva in genul punctului 8 de la Timisoara -, asa ca fostii colaboratori ai securitatii, securistii insisi si membrii fostei nomenclaturi comuniste beneficiaza de toate drepturile constitutionale, pot fi alesi si pot ocupa linistiti orice functie in stat.
Oricum, exista deocamdata un rezultat al verificarilor trecutului candidatilor la alegerile locale, rezultat care asa incomplet cum e ne arata cu certitudine ca avem alesi locali si ca exista posibilitatea ca sa ne bucuram si de parlamentari cu vechi state de serviciu in slujba fostei securitati. Si sunt slabe sperante ca respectivii sa renunte la demnitatile publice.
