Desi s-a remarcat doar prin dispute interne si prin reciclarea unor politicieni de talia securistului Ristea Priboi, Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) se pregateste de -primenire- in luna martie, intrucat mandatele majoritatii membrilor vor expira. Batalia politica pentru desemnarea sau reconfirmarea pe post a membrilor Colegiului va fi acerba, iar formatiunile politice parlamentare se vor inghesui sa-si numesca oameni care vor veghea in continuare la linistea fostilor securisti aciuati in partide.
Deoarece activitatea presedintelui CNSAS, Gheorghe Onisoru, a dezamagit chiar partidul care l-a numit – PNL -, numele lui Constantin Ticu Dumitrescu a fost vehiculat pentru preluarea acestei functii. Luat prin surprindere de aceasta informatie, Ticu Dumitrescu ne-a declarat: -Nu am auzit bomba asta pana acum!-.
In paralel, o serie de membri ai PNL doresc sa initieze o noua lege pentru organizarea si functionarea CNSAS. Este greu de crezut insa ca modificarera legii va conduce la deconspirarea fostilor securisti si informatori din viata publica, atata vreme cat arhivele puse la dispozitia CNSAS sunt incomplete si implicit inutile.
Infiintat la presiunea societatii civile in timpul guvernarii Nastase, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii s-a dovedit a fi o institutie incapabila sa tina piept principalului sau -dusman- – Serviciul Roman de Informatii. Dupa ce a fost croit dupa o lege mutilata, 187/1999, CNSAS mai are de recuperat inca 610 mii de dosare de la SRI si a fost nevoie ca, pentru predarea arhivelor, presedintele Traian Basescu sa-i aduca in fata CSAT pe capii serviciilor secrete pentru a mai dezmorti putin lucrurile.
In luna martie, odata cu expirarea mandatelor, ne asteptam ca mascarada politica a desemnarii membrilor Colegiului CNSAS sa o repete pe cea de acum sase ani. Pentru ca, avand controlul asupra unei institutii care gestioneaza dosarele fostilor colaboratori ai Securitatii, clasa politica poate sta linistita ca opinia publica nu va descalici prea curand itele intereselor sale. Dintre membrii Colegiului, doar Dan Lazea, venit la propunerea PD, si Laurentiu Tanase, desemnat de PSD, isi vor continua linistiti mandatele. Restul trebuie fie reconfirmati pe post, fie schimbati de partidele politice. Evident, algoritmul initial al numirilor nu va fi pastrat, configuratia parlamentara actuala va da dreptul PSD sa-si desemneze inca trei membri, PD – inca unul, PNL- doi; PC, UDMR si PRM cate unul.
Discutiile privind modificarea legii de organizare a CNSAS dateaza inca din 2004, cand o serie de istorici si membri ai societatii civile s-au reunit pentru a da nastere unui act normativ care sa deblocheze activitatea Colegiului. Ulterior, proiectul a fost preluat de mai multi membri ai PNL, dar deocamdata Comisia juridica a Senatului nu a primit nici un act in acest sens. De fapt, legea va trebui discutata mai intai in Consiliul National de Conducere al coalitiei si dupa ce pozitiile partidelor vor fi -armonizate- sa fie inaintat parlamentului.
Noutati
Istoricul Stejarel Olaru, unul din cei care au lucrat la proiectul de modificare a legii CNSAS, ne-a declarat ca cea mai importanta modificare vizeaza largirea definitiei date politiei politice. Astfel, aria acestei notiuni se va extinde asupra intregului aparat represiv comunist, si aici este inclusa si Militia. De asemenea, colaboratorii vor fi asimilati tuturor persoanelor care au furnizat informatii sub orice forma: note si rapoarte scrise sau relatari verbale. -Legea actuala contine o discriminare, anume aceea ca membrii de partid nu pot face parte din Colegiu. Noi am scos-o, dar liberalii au introdus-o sub forma <membrii de partid in functii de conducere>. De asemenea, este vorba de declaratiile date pe propria raspundere de cei care au fost alesi sau numiti in functii de raspundere, in care recunosc daca au facut sau nu politie politica, si pierderea functiei daca se dovedeste acest fapt. Uitati-va la cazul Priboi!-, ne-a declarat Stejarel Olaru.
Nemultumiri
Mentorul -epurarii- morale a politicii romanesti, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, Constantin Ticu Dumitrescu, ne-a declarat ca este nemultumit de faptul ca parlamentarii trebuie sa fie verificati dupa ce sunt alesi, si nu atunci cand candideaza. Riscul este ca in momentul in care se dovedeste ca un senator sau deputat a facut politie politica, in apararea acestuia sa intervina imunitatea acordata de lege acestor functii. In plus, cercetarile din oficiu pentru o serie de posturi se opresc la sefii serviciilor secrete. -Verificarile se pot face foarte repede, pentru ca, daca se consulta cartotecile pe care le detine SRI, mii de oameni pot fi verificati in cateva ore. Atata vreme cat cei care trebuie sa aplice legea nu sunt de buna-credinta si nu au renuntat la practicile comuniste, modificam legea degeaba-, ne-a declarat Constantin Ticu Dumitrescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
