Membrii Colegiului CNSAS s-au separat in doua tabere: unii tind sa dea decizii de colaborare cu Securitatea tuturor celor care au semnat note informative cu nume conspirativ, iar altii pledeaza pentru moderatie si invoca legea de functionare a institutiei de fiecare data cand vine vorba de verdicte acordate cu diferente mici de voturi. Reprezentantul CNSAS, Cazimir Ionescu, a propus o solutie de avarie si i-a indemnat pe colegii sai din Colegiu sa apeleze la ajutorul parlamentului pentru modificarea legii. Intre timp, CNSAS a mai dat sase verdicte de necolaborare cu Securitatea, dar a amanat sa dezbata contestatia Monei Musca, cotata cu sanse mari de reusita.
Amanuntele de ordin procedural i-au ajuns din nou pe membrii Colegiului CNSAS. Reprezentantii Consiliului s-au ciondanit si in sedinta de ieri din cauza unor perceptii diferite asupra legii de functionare a institutiei. Pe de o parte, initiatorul legii CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu, s-a declarat adeptul unor verdicte acordate doar pe baza angajamentelor semnate cu Securitatea sau pe baza numelor conspirative din dosare. Ticu Dumitrescu si adeptii acestui principiu au dovedit, in timp, ca se ghideaza dupa criterii de moralitate, dar cu ajutorul carora pot da verdicte transante de politie politica.
De partea cealalta s-au pozitionat membrii Colegiului care nu vor sa dea decizii de colaborare cu Securitatea decat pe baza acelor probe -sigure- din dosare, care sa se potriveasca numai bine pe prevederile legii. De aici au venit si rezultatele stranse ale unor voturi sau abtinerile repetate ale unor membri CNSAS, iar situatia a izbucnit si in sedinta de ieri a Colegiului. -Am discutat o ora astazi (ieri, n.r.) in sedinta. O parte din membrii Colegiului interpreteaza legea si spun ca orice persoana care a avut angajament semnat sau nume conspirativ a avut o relatie de lucru direct asumata cu Securitatea ca politie politica. Ceilalti spun ca legea are in continutul ei o definitie prin care se impune o dovada ca persoana respectiva a scris cu manuta ei notele informative-, a sustinut Cazimir Ionescu. Fiecare -tabara- din cele la care a facut trimitere reprezentantul CNSAS da semne ca se formeaza ad-hoc, in functie de fiecare caz dezbatut. Sustinatori ai respectarii intocmai a prevederilor din legea CNSAS s-au dovedit pana acum Corneliu Turianu, Constatin Buchet, Florian Chiritescu si Laurentiu Tanase, cu viziuni diferite fata de cele exprimate de Ticu Dumitrescu.
Parlamentul, solutie de echilibru
Cazimir Ionescu i-a trimis pe ceilalti membri ai Colegiului la parlament, singurul for capabil sa rezolve -dilemele procedurale- de care se poticneste la tot pasul CNSAS. Potrivit acestuia, CNSAS ar trebui sa sesizeze comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului, dar opinia lui Ionescu nu a avut succes printre colegii lui. Surse din CNSAS ne-au precizat ca Mircea Dinescu s-a declarat neincrezator in competentele parlamentarilor vizavi de aceste detalii de ordin juridic, dar si suspicios fata de bunele intentii ale alesilor cand vine vorba de legislatia de functionare a CNSAS.
Alti sase demnitari curati
CNSAS a gasit ca cinci parlamentari si un secretar de stat nu se fac vinovati de colaborare cu politia politica astfel ca, potrivit unor surse din Consiliu, cei sase demnitari au primit decizii in acest sens in sedinta de ieri. Contestatia depusa de deputatul Mona Musca nu a intrat pe ordinea de zi a Colegiului, desi voci din cadrul institutiei au recunoscut ca fosta membra a PNL are toate sansele sa schimbe decizia initiala a Colegiului, care i-a dat verdict de colaborare cu Securitatea.
Cazurile analizate au fost cele ale senatorilor Ilie Sarbu si Mihail Popescu (de la PSD), Eugen Mihaescu (de la PRM), ale deputatilor Kelemen Hunor (de la UDMR) si Catalin Voicu (de la PSD), precum si dosarul secretarului de stat Marius Petrescu, presedinte al Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si a Interzicerii Armelor Chimice. Dintre ei, doar dosarul social-democratului Ilie Sarbu i-a determinat pe unii membri ai Colegiului sa ridice din spranceana. Unele note din dosarul lui Sarbu, fost ministru al agriculturii in timpul guvernarii PSD, au trezit suspiciuni legate de -interesul- pe care l-ar fi prezentat social-democratul vizavi de Securitate, dar probele nu au scos la iveala niciun element compromitator.
