Desi presedintele UDMR, Marko Bela (foto), a declarat cu cateva saptamani in urma ca avizul Comisiei de la Venetia a fost unul pozitiv, autoritatile de la Bucuresti trebuie sa introduca elemente lamuritoare in proiectul de lege a statutului minoritatilor. Cel putin asa a recomandat Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept. Forul european a apreciat documentul in ansamblu, precizand ca acesta constituie -un cadru satisfacator pentru protectia drepturilor minoritatilor.
Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, cunoscuta sub denumirea de Comisia de la Venetia, a subliniat ca documentul contine o serie de neclaritati si conditii care sunt de natura sa restrictioneze, printre altele, libertatea de asociere. Institutia europeana a semnalat ca definitia -minoritatii nationale- face din cetatenie element definitoriu si impune conditia ca aceste comunitati sa existe in Romania de la momentul crearii statului roman modern, adica 1919, cand Romania a fost recunoscuta ca stat in interiorul frontierelor actuale. Conform Comisiei de la Venetia, crearea Romaniei moderne -poate fi considerata mai degraba ca un proces decat ca un eveniment clar-.
Pe de alta parte, Comisia a aratat ca lista celor 20 de comunitati care pot fi considerate minoritati nationale si care a fost inclusa in proiectul de lege este prea stricta si ar putea impiedica alte grupuri sa acceada la acest statut, chiar daca in timp acestea ar reusi sa respecte toate elementele din definitie.
