Consultarile de ieri de la Palatul Cotroceni au avut pe ordinea de zi subiecte sensibile, care au starnit multa agitatie in randul liderilor partidelor politice. Este vorba, in primul rand, de legile sigurantei nationale si statutul minoritatilor, dar si modificarea Constitutiei si a ordonantei privind combaterea spalarii banilor. O alta tema aparuta pe parcurs este cea a manifestarilor ce vor avea loc pe 15 martie, PRM si UDMR -faultandu-se- reciproc si acuzandu-se de instigare la nationalism, in timp ce celelalte partide au indemnat impaciuitoare la calmarea spiritelor.
Concluziile oficiale ale acestei intalniri? Pe viitor, o agenda mai putin incarcata la consultarile lunare si formarea unei comisii paritare, care sa inainteze propuneri pentru modificarea legii fundamentale, la momentul oportun.
PNL isi exprimase public, in avans, obiectiile fata de pachetul de legi ale sigurantei, atitudine imediat criticata de partenerii de Alianta, care le-au reprosat liberalilor incalcarea protocolului. Principalele argumente liberale impotriva acestor legi vizeaza acordarea unor puteri sporite serviciilor secrete, dar si desecretizarea proiectelor. UDMR, PC si PSD s-au raliat pozitiei PNL, cerand dezbaterea publica a acestor acte normative.
Premierul Tariceanu i-a reprosat presedintelui ca o astfel de discutie ar fi trebuit sa aiba loc mai intai in cadrul parlamentului, intr-un cadru inchis, urmand ca proiectele sa primeasca ulterior avizul CSAT si, in final, sa intre in dezbatere publica. Primul-ministru a calificat drept o irosire inutila a timpului discutiile secretizate de la nivelul comisiilor parlamentare. Presedintele PD, Emil Boc, a pledat insa pentru traseul propus de presedintele Basescu.
Liderul PSD, Mircea Geoana, a afirmat ca dezbaterile din jurul strategiei nationale nu fac altceva decat sa mascheze tensiunile din CSAT intre premier si seful statului. In opinia sa, monopolul serviciilor secrete in redactarea legilor care le vizeaza direct este daunator. -Intr-o tara in care amintirea fostei Securitati este atat de puternica, macar aluzia la faptul ca oamenii serviciilor de informatii sub acoperire ar putea sa fie absolviti de anumite pedepse legale creeaza un sentiment de disconfort si de anxietate-, a declarat Geoana.
Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, si-a inceput declaratiile de presa postconsultari anuntand existenta a nu mai putin de 22 de servicii secrete. Vadim a afirmat ca ofiterii de informatii trebuie sa raspunda in fata legii si a declarat ca -formularea <sunt absolviti, in limitele legii>-, este una ambigua. -Nimeni nu trebuie sa fie mai presus de lege, nimeni nu trebuie sa statueze cetateni de rangul intai si cetateni de rangul al doilea-, a declarat Vadim. Potrivit liderului PRM, serviciile de informatii nu trebuie sa depinda de presedintie sau de guvern, ci numai de parlament, asa cum se intampla in statele membre ale UE.
Constitutia si joaca de-a modificarea
Primul-ministru Tariceanu a afirmat ca modificarile legii fundamentale nu au facut niciodata parte din agenda politica a liberalilor. El a pledat pentru o schimbare a Constitutiei care sa nu tina cont de situatiile politice de conjunctura sau sa fie facuta in functie de persoanele care ocupa anumite pozitii in stat. -Ca sa fiu mai explicit, Constitutia nu trebuie modelata pe persoane, ci Constitutia trebuie sa se fundamenteze pe institutii care functioneaza indiferent de persoane sau partide-, a sustinut Tariceanu.
Nici pentru PD revizuirea legii fundamentale nu reprezinta o prioritate. Presedintele democratilor, Emil Boc, a declarat ca temele pe care trebuie sa se axeze o posibila schimbare a Constitutiei trebuie sa aiba in vedere o compatibilizare cu exigentele UE. Si Marko Bela a fost de acord ca nu exista o urgenta, in consonanta cu reprezentanul conservatorilor, Mircea Chelaru, care considera ca schimbarea legii fundamentale trebuie facuta la momentul oportun. Propunerile UDMR vizeaza eliminarea ordonantelor de urgenta si folosirea lor numai in cazuri exceptionale, pozitie adoptata si de liderul PD, Emil Boc.
Liderul social-democratilor, Mircea Geoana, a declarat ca discutiile din jurul modificarii Constitutiei sunt artificiale si complet rupte de realitatile Romaniei si le-a pus in contextul transarii problemei cine conduce serviciile de informatii: presedintele sau primul-ministru. Mai transant, PRM s-a pronuntat ferm impotriva modificarilor Constitutiei, Corneliu Vadim Tudor declarand ca legea fundamentala nu trebuie -eviscerata- din trei in trei ani. Daca vor fi puse insa in discutie astfel de modificari, PRM va propune introducerea unor articole care sa se refere la impiedicarea migratiei politice, in special la nivel parlamentar, si la interzicerea aprobarii tacite a legilor. -Noi suntem impotriva parlamentului monocameral si impotriva votului uninominal-, a punctat Vadim.
Legea minoritatilor, piatra de incercare
PNL isi mentine in continuare punctul de vedere referitor la forma in care va fi adoptat statutul minoritatilor, cea avansata de guvern. -O lege a minoritatilor nu face decat sa intregeasca cadrul privind statutul minoritatilor in Romania, un statut deja situat la un nivel cu mult peste media europeana-, a afirmat Tariceanu. In opinia sa, statutul nu este altceva decat un corolar al tuturor prevederilor legale privind minoritatile nationale si aduce o clarificare si o simplificare a cadrului legislativ. Si Emil Boc s-a pronuntat pentru adoptarea statutului, dar tinand cont de recomandarile Comisiei de la Venetia. Boc a declarat ca unele prevederi sunt extreme si pot transforma Romania intr-un poligon de incercare, facand referire la infiintarea Consiliului Minoritatilor Nationale.
PSD a acuzat guvernul si UDMR ca au dezinformat parlamentul cand au afirmat ca legea statutului este o prioritate europeana. -Pozitia PSD este ca aceasta lege trebuie pusa la frigider si reluata discutia dupa 2007, dupa momentul integrarii-, a declarat Geoana. Asa cum era de asteptat, PRM a avut cele mai vehemente reactii in privinta statutului minoritatilor. Corneliu Vadim Tudor a anuntat organizarea pe 15 martie, la Odorheiu Secuiesc, a unui urias miting de protest, la care sunt asteptati sa participe peste 100.000 de romani din tara si din diaspora. -Inca mai putem fi opriti sa nu ne ducem acolo si sa le bagam asa-zisa <proclamatie de autonomie teritoriala> pe gat! N-a murit barbatia in Romania!-, a amenintat Vadim Tudor.
Ce doresc serviciile secrete?
Reprezentantii principalelor servicii de informatii nu doresc sa fie controlati de guvern. Desi nu au exprimat aceasta parere direct, sefii celor mai importante agentii de spionaj, prezenti la deschiderea cursului -Reforma serviciilor de informatii si democratia-, au lasat sa se inteleaga faptul ca nu doresc sa treaca sub control guvernamental. Florian Coldea, adjunctul directorului SRI, a spus ca in ceea ce priveste dezbaterile pe marginea legii care priveste institutia sa este -de partea eficientei-.
Referindu-se la eventualul control al executivului asupra SRI, Coldea a fost mai diplomat, declarand ca vrea un control -democratic si constitutional-, referire la faptul ca parlamentul are drept de decizie in ceea ce priveste SRI.
La randul sau, Virgil Ardelean, seful temutei Directii Generale de Informatii si Protectie Interna de la Interne, s-a pronuntat in favoarea introducerii in lege a prevederilor care permit ofiterilor de informatii sa efectueze acte premergatoare anchetei penale.
