Cum se explică faptul că sondajele dau cifre radical diferite de la un institut de sondare a opiniei publice la altul? Banul. Banul greu, pretinde candidatul la prezidențiale Sorin Oprescu, citat de consultantul politic Dan Andronic pe blogul său, www.danandronic.ro.
Întrebat de ce nu crește în sondaje, primarul Capitalei a răspuns: „Pentru că n-am vrut să dau 4.000 de euro pe fiecare punct de creștere în sondaje sau 3.000 de euro ca să nu scad. Că am fost și am vorbit și eu cu toți Stăpânii Sondajelor și atât mi s-a cerut. Nu vreau să dau bani!“. La asemenea „scoruri“, cu cele 8, 10 sau 13 la sută din intențiile de vot pe care le are, Sorin Oprescu ar putea ajunge înaintea lui Băsescu cheltuind o sumă „rezonabilă“ – 100.000 de euro. Mai aproape de realitate ar fi însă o creștere care să creeze impresia că e aproape de intrarea în turul al doilea. Ar fi mai reală. Și mai ieftină.
Banul, explicația bizarului?
Cum se explică diferența de-a dreptul stupefiantă dintre sondaje de opinie despre aceiași oameni, în cam aceeași perioadă de timp? Cum se explică faptul că la CSOP Băsescu are în primul tur 35% din intențiile de vot, Mircea Geoană – 24%, și Crin Antonescu – 19%? Iar în turul al doilea, Băsescu câștigă în fața oricui. Asta în timp ce Insomar-ul a publicat chiar ieri un sondaj (comandat de PSD) care arăta rezultate radical diferite: pentru prima dată într-un sondaj din ultimii ani, Traian Băsescu e depășit de cineva – Mircea Geoană, care are 30%, față de cele 29% ale lui Băsescu. Iar în turul al doilea, spune sondajul halucinant de bun pentru Geoană, acesta îl bate pe Băsescu la diferență mare – 54 procente la 46. Geoană sare în sondaje cu mult peste limitele admise de marja de eroare sociologică și față de sondajul CCSB, care îl creditează cu doar 22%. Explicațiile posibile pot fi doar trei – fie Geoană a aplicat soluția de creștere care i s-a cerut lui Oprescu, fie Insomar-ul, care aparține susținătorului său, Sorin Ovidiu Vîntu, i-a făcut un cadou. Fie liderul PSD a reușit în doar câteva zile cea mai spectaculoasă creștere în sondaje din cariera lui, adică opt procente.
„Era și INSOMAR-ul pe lista asta?“, îl întreba Andronic pe Oprescu. „Am spus că am fost pe la toți“, a venit răspunsul candidatului independent.
La ce servesc?
Îi ajută pe candidați dacă le apare în sondaje un scor mai mare decât cel real? Evident, spun sociologii. Asta pentru că alegătorii au tendința psihologică să acorde sprijinul unui candidat care fie e în frunte, fie e într-o creștere spectaculoasă în sondaje.
Institutele de sondare a opiniei publice au fost mult criticate după alegerile parlamentare din noiembrie 2008, când au dat cifre cu mult diferite de ceea ce a votat de fapt populația.
