Sambata, la Palatul Victoria este ziua in care SPP-istii si cei cativa functionari rataciti la serviciu se plictisesc cel mai tare. Fara obisnuitul -du-te-vino- al ziaristilor sau alte evenimente la zi care sa le testeze vigilenta sus-mentionatilor, sediul Guvernului este invaluit intr-o tacere nefireasca in comparatie cu zumzaiala de peste saptamana. Ministrul Vasile Dancu este la lucru. Se pregateste pentru un tete-a-tete cu colega sa Hildegard Puwak. Rapoartele pentru ministri sunt gata, dar cei doi consilieri ai sai nu pot pleca acasa. Mai sunt cateva chestiuni de pregatit pentru o noua saptamana de razboi mediatic. L-am gasit pe ministrul informatiilor publice aplecat asupra laptopului sau. Verifica inca o data un calup de date electorale. S-a blindat cu date sociologice pentru a demonstra ca interpretarile ultimului sondaj CURS au fost, in parte, eronate.
– V-ati ocupat in aceasta perioada de imaginea Guvernului, astfel ca foarte probabil ati evaluat din perspectiva impactului si sarabanda -armagedoanelor- care au fost lansate pe piata. In ce masura au afectat ele imaginea Guvernului si cea a PSD?
– Eu cred ca, din punct de vedere sociologic, influentele interne nu sunt foarte mari. Chiar daca s-a vorbit despre o scadere de popularitate, se vede ca intentia de vot pentru premierul Adrian Nastase a crescut de la 34 la 37%. De asemenea, dupa alti indicatori controlabili, perceptia despre anumite elemente care tin de un optimism social a ramas constanta. Deci, nu s-a produs o influenta interna semnificativa. Desi jurnalistii au scris ca a scazut PSD in sondaje. Partidul a cunoscut o scadere de cateva procente. Dar, in mod normal, in perioada de iarna se intampla totdeauna asa. Populatia s-a lovit de niste dificultati si, in mod firesc, partidul a avut o oscilatie de cateva procente. Dar nu partidul a fost in mijlocul acestor -armagedoane-. Partidul a scazut din cauza faptului ca oamenilor le-au venit facturi mari la gaz, pentru ca ei au cheltuieli mai multe si au observat ca le-au scazut capacitatile pentru acest consum utilitar. Influenta mai mare a acestor tipuri de scandaluri politice dambovitene este in afara. Ele au acreditat ideea unei societati corupte si au produs probe. Vorbim despre proba in acest sens al discursivitatii. Prin scandalurile care au fost s-a dat dovada ca ceva exista, ca ceva nu functioneaza. Chiar daca foarte multe din argumentele din -armagedoane- erau, probabil, probe false. Totusi, aceasta practica, efuziunea colectiva care s-a nascut in jurul rapoartelor, a prejudiciat intr-o anumita masura si imaginea Romaniei, dar nu de o maniera decisiva. Am observat ca tema aceasta a coruptiei a inceput totusi sa fie putin mai frecventa in media internationala referitor la Romania.
– Ati explicat care ar fi motivele pentru scaderea in sondaje a PSD; poate ne puteti explica si care ar fi motivele pentru scaderea premierului Nastase?
– Verificam astazi (n.r. – sambata), daca luam bumul din februarie 2001, sigur totdeauna dupa alegeri exista o popularitate foarte mare, increderea pe care o aveau premierul si presedintele Iliescu era de aproape 60%. Din luna mai s-a stabilizat aceasta incredere. La Adrian Nastase am avut 43%, din iunie 49%, apoi 45% si 47%. Deci cu 47% ajungea in noiembrie. Acum are 53%. In februarie, Ion Iliescu avea 50 si ceva la suta, sigur toti aveau undeva pe aproape, inclusiv Basescu se bucura de o mare popularitate. Asadar, presedintele a avut, pe rand, in mai 38%, dupa iunie 48%, apoi doua luni 36%. Acum are 41 sau asa ceva. Basescu a evoluat din iunie cu 41%, 38, 33, acum are 50%.
Vadim Tudor este mai degraba in scadere, el n-a mai crescut la incredere.
Increderea si intentia de vot sunt doua lucruri diferite. La noi sunt interpretate gresit cele doua. Ele participa diferit la posibilitatea de prognozare. Eu spun ca intentia de vot este, pana la urma, un predictor mai slab decat increderea, cu toate ca, la prima vedere, am putea sa spunem ca simuleaza situatia de vot. E mai slab o data pentru ca nu i se respecta individului intimitatea. Studiile demonstreaza ca, atunci cand il intrebi pe individ cu cine voteaza, el este mai putin sincer fata de momentul in care il intrebi in cine are incredere. Este evident ca A. Nastase a crescut progresiv in 2001, iar in ianuarie 2002 s-a stabilizat la un nivel care-l plaseaza pentru prima data deasupra partidului. Este un lucru care n-a fost remarcat de analistii fenomenului, desi era principala mutatie din perspectiva politologica.
– Dar va amintiti de situatia in care a fost Mugur Isarescu la alegeri. El a beneficiat permanent de o incredere confortabila din partea populatiei, dar la vot a esuat fara drept de apel.
– Nivelul votului nu se ridica neaparat la nivelul increderii. Se poate intampla acest lucru numai daca ai in spate un partid care este puternic. In Romania, ca sa fii presedinte, trebuie sa ai un partid puternic in spate. Fara asta, nici un fel de erou din acesta singuratic nu poate castiga pentru ca votul pentru presedinte este inca unul de partid. S-a spus absolut incorect ca premierul Adrian Nastase este sub partid ca intentie de vot si ca a scazut la intentia de vot in ultima perioada.
(Ministrul scoate din sertar un calup de grafice proaspete, viu colorate, menite sa demonstreze ca analistii, presa si unii colegi de breasla s-au inselat.)
Eu pot sa va arat niste sinteze. La intentia de vot, Adrian Nastase a crescut continuu si acum se afla la cel mai inalt nivel, pe un trend crescator.
Uitati, in februarie avea 5,8%, in mai avea 6,70%, in iulie avea 14,4%, apoi, in noiembrie 22,5%, in decembrie a avut la un sondaj, cred ca a fost un sondaj IMAS, 32 sau 31%, iar acum, la intentie de vot are 37%, dupa cum arata sondajul CURS. Deci, e un trend crescator si la popularitate, si la vot. Putem sa ne uitam si la altii. Uitati, o mai mare stabilitate la intentia de vot pentru Traian Basescu, care a crescut si el la 21%. Deci, se clarifica putin sfera aceasta. Teodor Stolojan este in scadere si ramane tot in zona de 10-11 procente. Asemenea scandaluri, asadar, au un mai mic impact asupra popularitatii si intentiei de vot, pentru ca lumea politica si opinia publica s-au obisnuit cu asemenea tip de scandal.
I-a fost orchestrat un asemenea scandal presedintelui Constantinescu, cu Rona Hartner, presedintelui Iliescu, de asemenea, i s-au orchestrat niste scandaluri, firul rosu si altele. O influenta importanta o are, pana la urma, nivelul de trai sau alte schimbari majore in mediul de viata.
– Totusi, sondajul CURS a venit acum si pare sa arate ca PSD si premierul sunt in scadere, iar dumneavoastra spuneti contrariul. Pe de alta parte, dumneavoastra personal ati fost acuzat de presa si de unii politicieni ca mai umblati la cifre, ca le mai slefuiti… Se masluiesc sondajele in Romania?
– Da, au facut-o nespecialisti. Toate sondajele mele sunt publice. Toate sondajele pe care le-am publicat noi au intrat in comparatie cu celelalte cifre. (Vasile Dancu se aprinde putin, vorbeste mai repede si mai apasat…)
Niciodata nu mi-a demonstrat cineva pe cifre acest lucru. Astea sunt numai presupozitiile lui Remus Opris, care a dat ordin unor jurnalisti prieteni, din acea perioada, de exemplu, cand era el la putere, sa lucreze la imaginea noastra in sens negativ. Daca va aduceti aminte, un anumit ziar a dat in judecata trei institute de opinie publica pentru ca in campanie au dat alte cifre. La noi, cifrele sunt aceleasi, sigur cu o anumita marja de eroare, dar sunt apropiate, IMAS, CURS, Metro-Media Transilvania. Apar diferente pentru cei care nu tin cont de dinamica sau de anumiti indicatori. E o polemica mondiala privind sondajele.
Pe noi, sociologii ne intereseaza trendul. Uitati-va la ultimul sondaj CURS, care arata ca in iunie PSD avea 54%, apoi urca la 60 si dupa aceasta coboara la 47. Acesta nu este un trend de scadere. Cand avem asa fluctuatii foarte mari, atunci nu se vorbeste despre trend. Se vorbeste despre scaderea momentana a popularitatii unui partid sau a unui personaj, dar nu putem vorbi despre o tendinta de scadere atat timp cat ea nu este constanta. Daca avea 54-52-47, atunci am fi avut o tendinta de scadere.
Acum nu putem sa prognozam mare lucru, daca a fost o urcare de sase puncte si apoi o coborare de 13 puncte. Si sa nu uitam ca fiecare sondaj are o marja de eroare. Marja de eroare de plus-minus 3% inseamna o abatere maxima de sase procente.
– Se masluiesc in Romania sondaje?
– Vreau sa spun ca exista doua categorii de institute. Exista categoria institutelor serioase, care au intrat pe piata si despre care se poate garanta ca nu masluiesc sondaje. Intre ele exista diferente, ele pot gresi in anumite situatii, dar care nu masluiesc sondaje. Acestea pot fi numarate pe degetele de la o mana. Exista o a doua categorie de institute, unele au fost create in situatii electorale, care au masluit sondaje. Acestea au fost, in general, taxate public pentru acest lucru.
– Ne puteti exemplifica concret cateva cazuri de masluitori?
– In opinia mea si a celorlalti sociologi a fost Biroul de Cercetari Sociale, inventat pe aici pe la Bucuresti, care a dat intotdeauna alte date decat ceilalti. Am vazut acum, a aparut un institut de la Brasov, Demosof sau nu stiu cum se numeste, care de asemenea a dat date aberante in campanie. Sunt dintre cele care au lucrat in domeniul politic. (Dancu isi aminteste de cartea colegului sau Mircea Chivu care sustinea acelasi lucru)
– Stiu ca dumneavoastra faceti anumite monitorizari si in cazul colegilor de Cabinet. Nu aveti probleme, nu v-ati atras dusmani, pentru faptul ca le spuneti, la un moment dat, lucruri pe care poate nu vor sa le auda. Nu va banuiesc de anumite partipriuri?
– N-am nici o problema, pentru ca, in primul rand, noi suntem o echipa si suntem si prieteni. Monitorizarile pe care le facem noi au un anumit nivel de obiectivitate. Eu monitorizez presa, mesajele publice despre un anumit individ si saptamanal le dau colegilor un barometru al aparitiilor, care este prin numarare. Sigur facem si studii calitative, dar care ii ajuta. In fiecare dimineata, colegii mei primesc din partea mea semnale negative cu referire la ei. Primesc si o mica analiza in legatura cu ce ar trebui sa corecteze in materie de imagine pentru asta. Or, cand cineva zilnic te ajuta sa faci asta, nu te superi atunci cand vine cu o chestiune negativa. (Zambeste)
E greu, intr-adevar. In viata cotidiana, oamenii accepta cu greu adevarul. Un om insa care este expus public si care s-a ars de cateva ori, pentru ca fiecare a gresit cel putin de cateva ori in cariera lui politica, simte nevoia unor sfatuitori si a unor consilieri care incearca sa il ajute. Incepi sa devii tot mai dependent de acest ajutor din afara pe care ti-l pot da colegii sau o echipa de specialisti pe care ii ai.
Eu urmaresc la modul direct si imi bifez in agenda mea daca se aduce corectia respectiva, daca se da un raspuns, daca exista un feed-back la chestiunea pe care am pus-o acolo. Din punctul acesta de vedere am observat ca ei au incredere in ceea ce facem noi si actioneaza. Nu poti sa vorbesti despre disciplina aici, dar este vorba despre un salt pe care l-a facut fiecare in privinta managementul imaginii.
E foarte important ca seful unei institutii, macar intr-o anumita masura, sa gandeasca comunicational. E foarte important ca aceste mesaje sa produca incredere sociala. Daca dispare acest lucru, societatea este in pericol. Mie mi s-a reprosat ca lucrez intr-un departament care face imagine pozitiva Guvernului. Mi se pare un nonsens. N-am inteles niciodata argumentele celor care m-au criticat, pentru ca asta e rolul comunicatorului. Analizam si rapoartele noastre sunt foarte bogate pe dimensiunea negativa. Noi adunam toate aceste date si incercam sa-i ajutam sa si le corecteze. Dar sa facem noi imagine negativa unei institutii mi se pare un nonsens.
PSD nu va ceda cererii UDMR de radiere a sintagmei -stat national-
– Cum ati receptat dumneavoastra aceasta dezbatere, relansata recent, privind modificarea Constitutiei? Probabil, ati analizat ce este de dorit si pentru partid, si pentru premier.
– Ca sa fiu sincer, imi declar incompetenta in ceea ce priveste Dreptul constitutional. Eu nu am studiat niciodata Drept constitutional, chiar daca am studiat modele de sisteme politice. Nu stiu cum e mai bine, insa stiu ca sistemul politic din Romania trebuie reformat. Asta vad din credibilitatea pe care o au institutiile politice ale natiunii si din dinamica ei. Ce se poate schimba. Evident, Constitutia s-a facut intr-un suflu revolutionar care nu mai este acelasi. Sigur, ea nu se va schimba in datele ei de redefinire a statului.
– Dar stiti, de pilda, ca UDMR doreste eliminarea sintagmei -stat national-?
– Sigur, poate este o cerere maximala care sa permita o negociere la alte niveluri. In aceste elemente legate de elementele de definire a statului, Constitutia noastra nu se va schimba. Exista tot felul de anomalii. Una este disproportia dintre puterea presedintelui si modul in care are loc alegerea presedintelui, sesizata de premierul Nastase si lansata ca o forma de dezbatere pur si simplu.
S-ar putea ca nici opinia publica sa nu fie de acord cu o modificare esentiala aici, dar este normal sa facem aceasta dezbatere. Selectia politica este foarte importanta. Votul uninominal va fi obligatoriu in Romania. La inceput ar trebui introdus de o maniera partiala. Pentru ca unele tari au introdus masiv votul uninominal si invazia independentilor a produs o discontinuitate in practica legislativa si o imposibilitate de a crea consensul. Mai ales Senatul ar trebui ales intr-o oarecare proportie prin vot uninominal.
Personal, cred ca ar fi important sa se micsoreze numarul celor alesi. Nu cred ca avem nevoie de atatia deputati si senatori. Trebuie sa schimbam finantarea partidelor politice si practicile institutionale. Sa ajungem la o remoralizare a vietii politice din Romania.
– Haideti sa vorbim putin despre Agentia Rompres. Legea informatiilor publice ii poate crea o problema. Ziarele ar putea, de exemplu, sa ceara o lista cu informatiile publice pe care le detine fara sa plateasca pentru asta…
– O lista de informatii pe care le detin poate fi ceruta, evident speculand aceasta chestiune legislativa, si ei sunt obligati sa o dea. Dar nu cred ca presa isi va pierde timpul sa caute titluri. Dar, intr-adevar, aici exista un fel de dilema, din punct de vedere logic, un fel de cerc vicios comparativ cu cel al dilemei barbierului. Cine il barbiereste pe barbier.
– Ce s-a intamplat pana la urma cu votul din Parlament. Stiu ca dumneavoastra ati sustinut ca Agentia sa ramana in subordine Guvernului. Au fost rare cazurile in care parlamentarii PSD au facut altceva decat vrerea Executivului…
– Eu nu am cerut, de fapt, sa ramana in subordinea Guvernului Romaniei. Am spus ca in momentul acesta nu este oportuna. Ei sunt in proces de restructurare si sa ii complicam cu consilii de administratiei complicate, cu plati foarte mari… Eu am spus ca la sfarsitul anului se termina restructurarea si dupa aceea o trecem in subordinea Parlamentului. Noi aveam un proiect de ordonanta facut pentru asta, pe care pot sa vi-l si arat, prin care treceam Agentia in subordinea Parlamentului. (Ministrul scoate ordonanta si o rasfoieste)
La Senat, vom propune cateva amendamente importante la proiectul doamnei Mona Musca. Nu a fost un boicot al parlamentarilor nostri. Pur si simplu a fost o intelegere, pentru ca, oricum, avem si noi un proiect asemanator. Asa cum am colaborat si la proiectul Legii privind informatiile publice, si am rescris-o de fapt acolo.
Vom schimba mult din actuala forma a proiectului privind organizarea Rompres, pentru ca ea este acum absolut neglijenta si nefunctionala din punct de vedere jurnalistic. E construita ca un fel de forum roman.
