Raportul Consiliului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (CIICCR) a oferit prilejul pentru premierul Calin Popescu Tariceanu, in subordinea caruia se afla Institutul, sa-si afirme suportul pentru declasificarea arhivelor regimului comunist. A fost o ocazie potrivita si pentru fostul membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Andrei Plesu (foto 1), sa isi arate dezamagirea fata de felul in care functioneaza CNSAS. De asemenea, CIICCR a anuntat ca a depus o sesizare la Parchet prin care cere anchetarea a 14 persoane suspectate ca ar fi racolat minori pentru a deveni colaboratori ai Securitatii.
Conform unui studiu prezentat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, un procent cuprins intre 6% si 8% a avut de suferit de pe urma regimului comunist. Formele de persecutie, conform aceluiasi raport, pot fi incluse in trei categorii: deposedarea de proprietati, privarea de libertate si privarea de anumite drepturi. In aceeasi ordine de idei, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si-a prezentat ieri raportul anual de activitate. In acesta sunt incluse proiectele de o insemnatate aparte. Primul ar fi deschiderea santierului arheologic de la Sighet, prin care s-a urmarit descoperirea osemintelor unor fosti detinuti politici, lideri ai Romaniei interbelice, exterminati de regimul comunist. La Sighet s-au gasit cadavrele a sase persoane, dintre care unul de adolescent. La Sighetul Marmatiei s-au descoperit alte 24 de cadavre. La inceputul cercetarilor la Sighet, spune raportul, nici un element de la suprafata solului nu lasa sa se intrevada existenta unui mormant.
De asemenea, IICCR urmareste intocmirea unui dictionar al comandantilor de penitenciare din perioada 1945-1989. Studiul nu se va limita la sintetizarea literaturii memorialiste sau a marturiilor fostilor detinuti din perioada postcomunista, ci se va constitui intr-o adevarata baza de date. De altfel, Institutul isi propune sa demonteze pas cu pas puzzle-ul comunist, sa explice prin reconstituirea fiecarui moment din viata Romaniei comuniste ce a insemnat aceasta perioada pentru romani si cum a fost afectata viata romanilor, ca popor, prin tratamentele aplicate. Un alt proiect al Institutului este transformarea in muzee ale represiunii comuniste a fostelor inchisori Jilava si Ramnicu Sarat.
Sesizare la Parchet
Insa una dintre problemele care ii preocupa in prezent pe membrii IICCR este modalitatea in care Securitatea isi gasea colaboratori in randurile minorilor. Presedintele IICCR, Marius Oprea (foto 2), a explicat cum, printr-o -politica concertata-, Securitatea racola minori, ajungandu-se in situatia ca -elevii sa-si toarne profesorii, copiii sa-si toarne parintii- . Oprea a mai spus ca, din peste 800 de cazuri investigate la Sibiu, 170 erau minori. -20%. Iar procentul cred ca a fost asemanator in toata tara (…) Am avut surprinderea sa constat uluit ca la Sighet cercetarile arheologice in cimitirul saracilor au descoperit noua copii-, a mai spus acesta subliniind ca, de fapt, crimele comunismului pot fi la fel de bine asemanate celor ale Holocaustului. Oprea a precizat ca Institutul al carui presedinte este a facut propriile cercetari si a gasit, pe baza unor documente si informatii, 14 ofiteri de securitate care aveau drept misiune racolarea minorilor. Considerata infractiune contra pacii si omenirii, racolarea nu a lasat urme in constiinta securistilor, multi dintre acestia avand in prezent -functii onorabile, cum ar fi cea de jurist sau om de afaceri-, a mai declarat presedintele IICCR.
Impotriva celor 14, Institutul a depus la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o sesizare prin care solicita elucidarea acestor cazuri. Oprea sustine ca Parchetul Militar ar trebui sa extinda aceasta actiune la nivel national. -Minorii-elevi au fost recrutati in cadrul retelei informative folosita in dosarul problema <Arta-Cultura-Invatamant> din judetul Sibiu. Unii dintre minori au fost obligati sa semneze angajamente de sprijin fata de organele de securitate pentru <prevenirea, descoperirea si lichidarea infractiunilor indreptate impotriva securitatii statului> si <pentru combaterea oricaror manifestari care afecteaza interesele oranduirii socialiste>. (…) racolati la varsta minoritatii, lipsiti de discernamant, cu capacitate de exercitiu limitata, in lipsa acordului si a prezentei parintilor, acesti minori au fost exploatati…-, se arata in sesizarea IICCR.
Tariceanu, satul de securisti
Prezent la lansarea raportului anual de activitate al CIICCR, premierul Calin Popescu-Tariceanu s-a aratat in favoarea modificarii legii arhivelor nationale, prin declasificarea documentelor din regimul comunist, dar si pentru revizuirea legii CNSAS, in sensul eliminarii sintagmei -colaborarea cu Securitatea ca politie politica-. Premierul considera ca aceasta sintagma a oferit ocazia multor persoane sa isi ascunda trecutul si sa pozeze in persoane cu o constiinta curata. -Am constatat ulterior anul acesta ca contine (legea CNSAS, n.r.) inca o restrictie, fata de care m-am pronuntat fara echivoc. Este vorba de eliminarea sintagmei politie politica sau colaborarea cu Securitatea ca politie politica, sintagma care a indus confuzie si care a permis foarte multor persoane sa se ascunda in spatele acestei sintagme pentru a incerca sa arate ca au totusi un trecut nepatat, in conditiile in care au avut o colaborare clara cu Securitatea-, a spus primul-ministru. De asemenea, acesta s-a aratat contrariat si de atitudinea celor care, inainte de 1989, au fost comunisti convinsi, iar dupa 1989 au devenit, dintr-o data, liberali. -Ma amuza sa vad cum foarte multi dintre acestia sunt reconvertiti la valorile liberale si avantajele economiei de piata-, a mai spus Tariceanu, reiterand ideea ca toti acestia ar trebui sa dispara de pe scena politica. Primul-ministru, satul de fostii securisti, a adaugat ca cei care au avut de suferit de pe urma comunismului sunt indreptatiti sa -isi cunoasca calaii-.
Nici Andrei Plesu nu s-a aratat -foarte fericit- de activitatea CNSAS, acesta declarand la sfarsitul conferintei ca institutia nu gestioneaza prea bine cazurile, si nici conducerea Colegiului nu este -omogena-, -coerenta-.
