Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut duminică, 24 ianuarie, un discurs la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române, organizate la Iași.
Vă prezentăm în continuare textul discursului:
‘Bună ziua, Iași,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea,
Domnule Prim-ministru, Dacian Cioloș,
Înaltpreasfinția Voastră Mitropolit al Moldovei, Teofan,
Preasfinția Voastră Episcop, Petru Gherghel,
Domnule Primar al orașului Chișinău, Chirtoacă,
Domnule Primar interimar,
Domnule Președinte interimar,
Onorați miniștri și parlamentari,
Doamnelor și domnilor,
Dragi români,
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la Iași, astăzi, în zi de sărbătoare, când se împlinesc 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm o pagină ilustră din istoria noastră, din ceea ce suntem și am devenit în ultimul veac și jumătate.
Revin cu mare bucurie de fiecare dată la Iași — orașul vechilor zidiri, o creație organică a vechii Moldave, cum îl numea Nicolae Iorga. Astăzi însă, când sărbătorim Mica Unire, aș vrea să vorbesc despre lecțiile acelui eveniment istoric și despre actualitatea lor.
Dorința românilor, de o parte și de alta a Milcovului, de a fi împreună, a fost înțeleasă de elitele vremii, care au reușit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică și solidaritate. Practic, nu există mare entitate sau personalitate a vremii care să nu fi pus umărul la acest proiect. Și atunci politica era plină de scandaluri, de divergențe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci și interesele din afara granițelor celor două state. Însă, cu maturitate și iscusință, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole și au reușit.
Unirea de la 1859 este legată de un eveniment și o alegere, în definitiv — Alegerea ca domn al Moldovei și al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza, omul potrivit la locul potrivit, prin care două state au devenit unul singur.
Acest moment a reprezentat începutul unei perioade de transformări și reforme într-un context politic dificil, marcat de multiple crize interne și externe. În șapte ani de domnie, acest lider vizionar a transformat Principatele Unite, în pofida tuturor presiunilor, care nu au fost puține sau neînsemnate, și a demarat reforme profunde în numeroase domenii. La alegerea sa ca domn al Moldovei, Mihail Kogălniceanu i-a transmis într-un memorabil discurs: ‘Alegându-te pe tine Domn în țara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată țara dorește: La legi noi, oameni noi! […] Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate…’
Dragi români,
Ca și atunci, în acest an, avem de ales. 2016 este un an electoral, urmează perioada în care clasa politică are șansa de a se reconecta la așteptările cetățenilor, de a reconstrui încrederea știrbită în timp și de a asuma responsabilități.
Cred că cetățenii noștri își doresc lucruri simple de la politicieni: să se țină de cuvânt, să își pună puterea și priceperea în slujba interesului public și să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înțeles aceste lucruri, prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competițiile politice și prin acțiunile lor din acest an.
Cei care se vor antrena în bătăliile electorale trebuie să își amintească, dincolo de culoare politică și interese, că avem același obiectiv — binele oamenilor pe care îi reprezentăm. Sper că vom avea un an electoral decent, în care tenacitatea, munca și profesionalismul vor câștiga.
Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnoirea clasei politice și continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei și oameni noi, care au înțeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înșelând speranțele oamenilor. Aici aș vrea să vă aduc exemplul înaintașilor noștri de la 1859.
Mulți dintre ei, oameni cu profesii diferite, tineri educați în străinătate sau seniori școliți în Principate, care au lucrat cu atâta dedicație la proiectul unionist, nu făcuseră niciodată politică, dar erau ferm atașați de țara lor și de valorile timpului lor. Cu o încredere oarbă în menirea lor, cu abnegație și solidaritate, s-au făcut avocații unui proiect și al unui vis.
Doamnelor și domnilor,
Perioada care a urmat Unirii de la 1859 a adus mari reforme pentru realizarea deplină a proiectului unionist, printre care o nouă Constituție și legi noi, o clasă politică înnoită, schimbări semnificative care au dezvoltat și întărit capacitatea instituțiilor noului stat modern.
Așa cum am spus la început, lecția Micii Uniri este mai actuală ca niciodată. Una dintre marile reforme din Principatele Unite a fost o nouă lege a școlii românești, cea din 1864. Deplin conștient de importanța rolului pe care îl are educația în viața unei națiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit ‘România educată’.
Chem toți oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei națiuni o reprezintă educația, iar prin intermediul unui sistem de învățământ eficient și performant se construiește viitorul unei țări. Nu voi ceda tentației să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înțelepciune și atenție acest proiect a cărui uriașă miză este o Românie capabilă să ofere cetățenilor săi șanse egale și opțiuni solide de carieră.
Doamnelor și domnilor,
Afirm cu toată convingerea că suntem o națiune care poate sta cu capul sus în Europa anului 2016. Unii vă vor spune poate că nu sunt motive de bucurie astăzi. Este totuși o sărbătoare a statalității românești. Suntem membri cu drepturi depline ai comunității europene, facem parte din cea mai mare și mai puternică alianță militară care a existat vreodată, iar multe zone din societate dau semne de însănătoșire. Suntem o națiune care a demonstrat că a avut și are oameni potriviți în momentele decisive, că știe să ducă la bun sfârșit mari proiecte.
Unirea de la 1859 a fost un asemenea moment și a reprezentat un prim pas pentru ce avea să se întâmple în 1877, când ne-am proclamat independența și mai apoi, în 1918, anul Marii Uniri.
Știu totodată că sunt multe alte lucruri de reglat și perfecționat, că avem fragilități și lipsuri. Sunt convins că le putem corecta și gestiona împreună, prin muncă, seriozitate și prin dorința de a lăsa o țară mai bună generațiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul țării și de Europa ar aduce numeroase beneficii, iar în perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar.
Suntem la câțiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova și cred că este un moment potrivit pentru a ne îndrepta gândurile către frații noștri de peste Prut. Istoria și limba comune contribuie la consolidarea identității și solidarității dintre statele noastre. Vă asigur că România sprijină cu tot ce este posibil aspirațiile europene ale Republicii Moldova și rămâne un partener de încredere.
Dragi români,
Închei tot cu gândul la Mica Unire din 1859. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale sărbătorii de astăzi este Hora Unirii, care ne transmite un mesaj simplu dar profund: doar împreună vom reuși. Fiind uniți, lucrând așezat și căutând ceea ce ne unește și nu ceea ce ne desparte, vom putea transforma și moderniza România. Putem avea idei diferite despre felul în care vrem să ne administrăm țara, însă obiectivul este unul și același: o Românie puternică și prosperă!
Vă doresc multă sănătate, curaj, încredere în propriile forțe, ambiție și dragoste pentru România!
La mulți ani tuturor!
Așa să ne-ajute Dumnezeu!’
