DNA lămurește de ce Tăriceanu a rămas corigent și repetent în tinerețe

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu are coeficient de inteligență incert. Necunoscând dacă acesta i-a fost vreodată măsurat nu putem să analizăm decât informațiile publice apărute până acum, respectiv foaia matricolă din liceu. Notele de 4 și 5 erau cele mai des întâlnite. De exemplu în clasa aXIa, în afară de Limba Franceză unde a obținut media 8,66, de Educație Fizică și Purtare, ambele cu 7,33 şeful Senatului abia reuşea să treacă anul. În catalogul clasei a XI-a G la actualul Colegiu Sfîntul Sava, anul scolar 1968-1969 Calin Popescu Tariceanu, pe trimestrul I are media 5 la Romana, media 5 la Economie politica, media 5 la Fizica, media 6 la Chimie, media 4 la Biologie si tot atât la Matematica. În trimestrul II, la Limba romana: profesoara Soroiu îi incheie media 4. Nici profesorul Gall n-are ce face cu elevul său – media 4 și la Fizica. Ionașcu, de Istorie, e mai ,darnic” și Calin ia media 5. Media clasei a XIa e 6.18 și corigent la fizică pe vară cu 4.67, media anuală. Cele mai multe dintre mediile anuale ale celui ce-avea să devină premierul Românie și șeful Senatului sunt cuprinse între 5 și 6 – 5.00 la Matematică, 5.00 la Biologie, 5.33 la Română, 5.33 la Economie politică și 6 la Chimie. După ce își dă corigența în vară, Tăriceanu promovează în clasa a XIIa G.
Apogeul îl atinge „intelectualul” Tăriceanu, în anul al doilea de facultate când rămâne repetent.

Cunoscând aceste performanțe intelectuale ale lui Tăriceanu am tresărit când am citit un comunicat al acestuia care se încheia cu Q.E.D.  Expresia Quod erat demonstrandum (adesea redusă la acronimul Q.E.D.) este folosită la sfârșitul unei demonstrații matematice pentru a sublinia completitudinea demonstrației și pentru a arăta că s-a ajuns la rezultatul dorit. Doar că DNA a spulberat „demonstrația” lui Tăriceanu după numai câteva ore.

Tăriceanu a transmis presei un comunicat prin care anunță că a fost citat la DNA, subliniind „doresc să fac cunoscut faptul că informația legată de prezența mea la DNA Brașov era cunoscută doar de subsemnatul și de lucrătorul DNA care m-a invitat telefonic” și încheind comunicatul cu ceea ce el credea că e o demonstrație: „De această dată, în mod premeditat, am ținut strict secretă această informație pentru a verifica dacă lucrătorii DNA scurg informații confidențiale către presă. Cu puțină vreme în urmă, am fost contactat din lumea presei cu întrebarea: ‘Este adevărat că ați fost invitat la DNA Brașov?’. Q.E.D., așa că am hotărât să dau publicității acest comunicat”.

Ceea ce lui Tăriceanu i se părea logic s-a dovedit, exact ca atunci când era la școală, greșit.

DNA a explicat după câteva ore Revistei 22: „În cursul urmăririi penale, în conf. cu art. 92 şi 93 Cod procedură penală, şi alte persoane în afara celor audiate, respectiv avocaţii părţilor cât şi ai subiecţilor procesuali (suspect, inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente, parte vătămată) au dreptul de a asista şi de a fi încunoştiinţate cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală (inclusiv audieri de martori), au dreptul de a consulta dosarul, de a depune cereri şi memorii”.

Așadar nu numai Tăriceanu și lucrătorul DNA care îl invitase cunoșteau că el urmează să fie audiat, ci și cei peste zece inculpați, fiecare având cel puțin doi avocați, case de avocatură, plus reprezentanții părților civile etc. Așadar după ce Tăriceanu i-a confirmat lucrătorului DNA data și ora la care se prezintă pentru a fi audiat, de îndată, acesta a răspândit informația la probabil peste o sută de persoane care erau în drept pentru a fi anunțate, conform Codului de procedură penală pe care chiar Tăriceanu l-a votat ca parlamentar iar DNA doar îl aplică. Și iată cum DNA lămurește că Tăriceanu nu s-a schimbat din liceu și facultate: ori nu citește lecția, respectiv legea, ori citește dar nu înțelege.