CNSAS a incheiat verificarea dosarelor de la Securitate ale politicienilor si a gasit ca doar cinci dintre ei au fost colaboratori, potrivit informatiilor gasite in documentele desecretizate de serviciile de informatii. Atat ca verdictele de politie politica date de Colegiu nu sunt definitive, iar parlamentarii in cauza au contestatiile fie pe drum, fie pe masa CNSAS, fie deja la Curtea de Apel.
Membru al Colegiului CNSAS, Corneliu Turianu a explicat pentru -Curentul- situatia in care se afla in prezent CNSAS. Dosariada politicienilor lasa senzatia de albire generala, asta in conditiile in care membrii Colegiului nu reusesc sa se inteleaga asupra unor nuante din lege, lasand impresia ca se lasa influentati de persoanele analizate si de functiile detinute de acestea. Disputele din Colegiu au la baza doua interpretari distincte – unii membri considera ca este suficient ca o persoana sa fi semnat angajament cu Securitatea sau sa fi avut nume conspirativ pentru a fi catalogata colaborator, iar altii sustin ca este nevoie de probe care sa dovedeasca faptul ca informarile date au facut rau.
CNSAS a terminat de analizat dosarele de la Securitate ale politicienilor, acelea care au apucat sa fie desecretizate de serviciile de informatii. Membrul CNSAS, Corneliu Turianu, a declarat pentru ziarul -Curentul- ca rezultatele lunilor de dezbateri ale Colegiului, in privinta oamenilor politici, dau -senzatia de albire generala-. Asta in conditiile in care Colegiul a gasit ca doar cinci dintre toti parlamentarii verificati de CNSAS au facut politie politica, iar verdictele date nu sunt nici ele definitive, ba chiar risca sa fie modificate in urma contestatiilor. Turianu a motivat ca unii membri ai Colegiului interpreteaza legea diferit, in functie de cazurile aflate in discutie. Iar legea CNSAS, motiv de disputa in sedintele Colegiului, nu da semne ca ar putea fi imbunatatita curand, cat timp amendamentele depuse la proiectul de lege de la Senat nu modifica punctele cheie ale variantei deja in vigoare.
Colegiul CNSAS a terminat de analizat toate dosarele politicienilor venite de la detinatorii de arhive ale Securitatii, iar dezbaterile au scos la iveala cinci parlamentari vinovati de colaborare cu politia politica. Atat ca verdictele date de CNSAS nu sunt definitive, in conditiile in care fiecare dintre politicienii care au primit decizie de colaborare din partea institutiei au contestat hotararile Colegiului. Rezultatul – o senzatie de -albire generala-, dupa cum ne-a declarat membrul CNSAS, Corneliu Turianu. Acesta a sustinut ca numarul mic al colaboratorilor Securitatii deconspirati, din randul politicienilor, vine ca urmare a unor neintelegeri intre membrii Colegiului, pe marginea legii de functionare a CNSAS.
Colegiul, bine intentionat
Turianu a sustinut ca le acorda colegilor sai din CNSAS un vot de -buna credinta-, dar ca a sesizat ca unii dintre membrii Colegiului isi iau libertatea de a interpreta legea in functie de cazurile aflate in dezbatere. -Cred ca ar fi mai bine sa fie taiate numele si functia, ca sa nu stim pe cine analizam-, a declarat membrul CNSAS. El a sustinut ca, alaturi de initiatorul legii CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu, a votat ca -multi- dintre politicienii cu dosare de la Securitate au facut politie politica. Dar la fel de multi parlamentari au plecat cu verdict de necolaborare din partea CNSAS, dupa rezultatul final al votului. -Intrebati-ma cum au fost voturile! Multe din ele au fost la limita-, a sustinut Turianu, recunoscand ca in unele cazuri analizate de Colegiu au existat dubii exprimate de reprezentanti ai CNSAS.
-De natura- sa provoace dispute
Neintelegerile dintre membrii Colegiului au pornit de la lege, a dezvaluit Turianu. Taberele formate ad-hoc in sedintele Colegiului se grupeaza in functie de modul in care fiecare membru intelege sa aplice legea pentru cazul aflat in dezbatere. Atat ca cei care aplica legea intr-un fel intr-o situatie, se fac ca nu mai inteleg cand vine vorba de altcineva, a argumentat Turianu.
Disputele se formeaza in general in jurul articolului 5 din lege, acolo unde sunt precizate cazurile de colaborare cu Securitatea ca politie politica – -Este colaborator al politiei politice comuniste, in sensul prezentei legi, persoana care a furnizat sau a inlesnit transmiterea de informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratori operativi, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului- (art. 5, alin. 3 din O.U.G. 16/2006 privind modificarea si completarea legii CNSAS). Membrii Colegiului se impart in doua: unii considera ca pot da verdict de colaborare doar daca exista probe care sa faca dovada ca informatiile au facut rau, iar ceilalti considera suficienta existenta unui angajament sau a unui nume conspirativ, -de natura- sa faca rau celui turnat la Securitate, fara a fi nevoie de existenta unor dovezi in acest sens.
Solutii de avarie
-Sunt unii care cred ca forta vocii creeaza opinii-, a povestit Turianu cum se aprind unele sedinte ale Colegiului, majoritatea dintre cauzele disputelor pe baza legii. In ultima reuniune, Cazimir Ionescu, membru al Colegiului, a propus ca CNSAS sa ceara ajutorul parlamentului – respectiv comisiilor juridice – singurul capabil sa rezolve -neintelegerile de atata vreme-. Solutia lui Ionescu nu a fost primita cu prea mare entuziasm de colegii acestuia care se asteapta ca parlamentarii sa se spele repede pe maini si sa ii trimita pe reprezentantii CNSAS sa se uite tot in lege.
Deocamdata, la comisia juridica de la Senat se afla in dezbatere un proiect de lege care sa modifice Ordonanta 16, dar dezbaterile s-au impotmolit chiar la articolul 5, dupa mai multe dispute, ne-a declarat presedintele comisiei, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs. Aici s-ar putea aproba un amendament al senatorului PRM Gheorghe Funar care prevede tocmai eliminarea sintagmei -de natura- din textul legii. Iar adoptarea amendamentului i-ar aduce lui Funar un succes, majoritatea schimbarilor propuse de acesta fiind refuzate din start de ceilalti membri ai comisiei.
Caseta:
Roadele deconspirarii
Cei cativa parlamentari care au primit certificat de colaborator din partea CNSAS au contestat decizia Colegiului, astfel ca, verdictele nu sunt inca definitive. Liderul conservatorilor, Dan Voiculescu, a ajuns cu contestatia pana la Curtea de Apel, dupa ce CNSAS i-a respins cererea de reanalizare a dosarului sau de la Securitate si de a da un nou verdict in cazul -Felix-. In cazul Monei Musca, exclusa din PNL tocmai din cauza angajamentului semnat cu Securitatea cu numele conspirativ -Dana-, CNSAS mai are de analizat contestatia, cel mai probabil in sedinta de maine a Colegiului. Musca a primit verdict de colaborare cu Securitatea dupa un vot strans in Colegiu si potrivit unor declaratii recente ale lui Cazimir Ionescu, -Dana- ar putea fi albita in urma contestatiei. Deputatul ex-PNL Ioan Ghise a recunoscut ca a colaborat cu Securitatea, dar nu considera ca a facut politie politica, asa cum a votat CNSAS, pe baza unui angajament si a sapte note informative despre activitatea unor libieni care faceau practica la uzina -Tractorul- din Brasov. Un alt liberal, Liviu Campanu, a anuntat si el ca va contesta verdictul de politie politica dat de CNSAS, pe motiv ca angajamentul aflat in dosarul sau de la Securitate este -contrafacut-.
Toti ar putea urma calea batatorita deja de deputatul PNL Titu Gheorghiof, care a fost -albit- tot de CNSAS in urma contestatiei, pe motiv ca notele date de acesta au fost -nesemnificative-, iar angajamentul a fost semnat in inchisoare.
