Presedintele PD, Emil Boc, care se declara acum un infocat si consecvent sustinator al parlamentului unicameral, avea un alt punct de vedere fata de acest subiect cu sase ani in urma, in teza de doctorat apreciind bicameralismul drept -o complicatie folositoare-, preferabila unei -simplitati daunatoare-. Convingerile presedintelui PD exprimate in urma cu aproape sase ani au suferit modificari radicale, mai ales dupa ce Traian Basescu a lansat si sustinut ideea parlamentului unicameral.
-Ziarul Clujeanului- – citat de agentia Mediafax – sustine, in editia de ieri, ca teza de doctorat a lui Boc, din 1999, intitulata -Separatia puterilor in stat. Ideal si realitate-, se refera la avantajele sistemului bicameral.
Conform cotidianului citat, dupa ce presedintele Traian Basescu a afirmat ca isi doreste parlament unicameral, Emil Boc a declarat ca el a anuntat necesitatea unei astfel de organizari in teza sa de doctorat din 1999. Insa, in realitate, in lucrarea sa, coordonata de profesorul universitar Nicolae Kallos, nu face nici o referire directa la necesitatea trecerii de la un parlament bicameral la unul monocameral, singura afirmatie in acest sens fiind la finalul unui capitol: -Bicameralismul parlamentar romanesc, in ciuda avantajelor mentionate anterior, apare astfel greu de sustinut-. In capitolele 7.1.1 si 7.1.2, Emil Boc trateaza problema monocameralismului si a bicameralismului parlamentar.
-Nu se poate formula o tendinta clara in privinta evolutiei spre monocameralism sau bicameralism a sistemelor legislative contemporane. Bicameralismul se justifica din perspectiva necesitatii divizarii puterii, a limitarii puterii si a cresterii calitatii activitatii parlamentare-, este concluzia lui Boc.
Potrivit sursei citate, in continuarea expunerii, la capitolul 7.1.2 al lucrarii, este tratata problematica structurii bicamerale a Parlamentului Romaniei, cu avantajele si dezavantajele pe care aceasta le presupune.
Boc da doua explicatii pentru alegerea bicameralismului in parlamentul postdecembrist al Romaniei: traditia si unii factori psihologici si politici. Aici, el face referire la volumul -Drept institutional si institutii politice- al lui Cristian Ionescu, care explica alegerea structurii bicamerale ca o -reactie fireasca de respingere a modelului socialist de organizare a puterii legislative intr-un organism unicameral-. Cu toate acestea, Boc subliniaza ca alegerea structurii bicamerale a insemnat mai putin -ratiune si decenta-, cat vanitatea clasei parlamentare.
Boc sustinea, in teza sa de doctorat, ca Parlamentul bicameral al Romaniei are un caracter egalitar si are trei avantaje.
Primul ar fi ca, prin existenta a doua Camere, -se evita concentrarea puterii in parlament prin distribuirea ei intre doua Camere care, fiind egale, se impiedica reciproc sa devina despotice sau suport al unui regim autoritar-.
Al doilea avantaj mentionat este -imbunatatirea actului legislativ prin deliberarea succesiva in cele doua Camere-. Legat de aceasta, Boc afirma ca -o complicatie folositoare este preferabila unei simplitati daunatoare-.
Un alt avantaj pe care liderul PD il mentioneaza in teza sa este urmatorul: -Controlul asupra executivului se realizeaza mai eficient prin doua Camere decat prin una singura-.
Boc mai explica si caracterul -hibrid- al parlamentului bicameral romanesc, care functioneaza uneori ca unul monocameral. De altfel, aceasta este concluzia intregii expuneri: -Multitudinea prerogativelor parlamentare exercitate in sedinta comuna ne indreptateste sa apreciem ca parlamentul nostru functioneaza, chiar si in materie de legiferare, ca o Camera unica. Bicameralismul egalitar romanesc, in ciuda avantajelor mentionate anterior, apare astfel greu de sustinut-.
