Miza alegerilor parlamentare ce bat la usa i-a determinat pe liderii politici ai partidelor sa gaseasca noi solutii pentru desemnarea candidatilor la un fotoliu de senator sau deputat. In lipsa reformei reale a sistemului electoral, mai exact a introducerii votului uninominal care ar fi permis romanilor sa voteze oameni si nu liste impuse, ca in anii precedenti, de conducerile centrale ale formatiunilor politice, in functie de interesele de grup, liderii acestora au apelat la inasprirea criteriilor interne de selectare a candidaturilor. Operatiunea de identificare a candidatului ideal a facut ca partidele care joaca o carte importanta sa se intreaca in a pune noi si noi conditii celor care aspira la un loc in forul legislativ. Mai toti spera ca, in felul acesta, vor reusi sa convinga electoratul ca doresc o schimbare de fond a clasei politice, cu oameni noi, tineri, nesifonati de eventuale scandaluri de coruptie si, pe deasupra, competenti. In cautarea omului potrivit la locul potrivit, adica in parlament, multi se vor fi gandit la modelul Emil Boc, care a cunoscut o puternica ascensiune, ca urmare a activitatii sale parlamentare ce l-a transformat din anonimul care era in 2000 in primarul Clujului. Cat de eficiente sunt criteriile alese din perspectiva schimbarii la fata a viitorului parlament, ramane de vazut.
Portretul-robot al candidatului
Presedintele PD, Traian Basescu, a introdus printre conditiile pentru candidatura detalii legate de colaborarea cu fosta Securitate, averea personala sau trecerea de la un partid la altul, iar colegii de la PNL si-au alcatuit listele pentru parlament dupa criterii destul de severe, eliminatorii fiind studiile superioare si contributia financiara la activitatea partidului. Tinerii intre 20 si 40 de ani au beneficiat de bonusuri in stabilirea punctajului final. Mai mult, Comisia de Etica a PNL va evalua pana in septembrie moralitatea politica a candidatilor, eventuala colaborare cu Securitatea, precum si pozitiile fata de actuala putere exprimate in ultimii ani. La PSD, criteriile pentru cei care doresc sa participe la alegerile preliminare nu sunt atat de aspre. Doritorii trebuie sa nu fi fost condamnati penal si nici sanctionati de partid, trebuie sa cunoasca o limba straina, sa aiba performante profesionale si sa nu detina functii in administratia locala. Candidatii udemeristi trebuie sa vorbeasca bine limba romana si sa nu fi avut legaturi cu Securitatea, iar peremistii trebuie sa aiba si ei studii universitare.
Daca faci tampenii, nu mai intri in parlament
Faptul ca mai toate sondajele de opinie arata ca romanii s-au saturat sa voteze liste de partid a exercitat presiuni la nivelul liderilor politici, care au schimbat strategia interna de selectare a candidatilor. Analistul politic Cristian Parvulescu considera ca societatea civila a jucat un rol esential in stabilirea noilor conditii, iar scrutinul local a confirmat ca cetatenii au criterii solide in alegerea celor care ii reprezinta, astfel incat semnalul transmis partidelor a fost acela ca mentinerea sistemului ingaduitor din 2000 ar fi implicat riscul unei sanctiuni electorale majore. In plus, persoane cu o imagine controversata au devenit indezirabile, fiind si cazul liberalului Viorel Catarama, a carui candidatura a fost in cele din urma respinsa de PNL. Utilizarea unor criterii mult mai riguroase de stabilire a listelor parlamentare este un surogat pentru votul uninominal in sistem mixt, considera si analistul politic Stelian Tanase. Pentru ca au promis in 2000 modificarea esentiala a sistemului electoral, ceea ce nu s-a intamplat, Stelian Tanase spune ca acum partidele incearca sa surmonteze aceasta deficienta si sa convinga alegatorii ca oamenii pe care ii propun sunt mai aproape de cerintele lor si ca nu o sa ne trezim cu o armata de incompetenti in viitorul for legislativ. Pe de alta parte, in ceea ce priveste PSD, analistul politic este de parere ca introducerea alegerilor preliminare este o metoda de a preveni o noua criza de autoritate in partid, criza ce ar fi intervenit daca listele erau elaborate la centru. In schimb, mult mai relaxati, liberalii si democratii au intuit ca vor castiga mai mult capital electoral daca vor promova oameni tineri, cu notorietate, persoane care nu sunt compromise de un trecut mai mult sau mai putin dubios. Desi nu s-a introdus reforma votului uninominal, Stelian Tanase spune ca liderii politici au dat semnalul -daca faci tampenii, nu mai intri in parlament-, ceea ce va aduce o -schimbare substantiala- a clasei politice in 2004.
Reversul medaliei
Alti analisti sunt de parere ca, in dorinta disperata de a se schimba peste noapte, formatiunile politice au recurs la artificii si demagogie, problema de fond fiind cea a structurilor de partid. Cristian Preda afirma ca toate partidele au mari probleme de gestionare a resurselor umane si ca noile criterii sunt adesea irelevante politic si chiar antidemocratice. El s-a referit in special la obligativitatea studiilor superioare si a cunoasterii unei limbi straine, sustinand ca acestea nu au nici o legatura cu vocatia politica a unei persoane si reprezinta o discriminare -indecenta- si -absurda-. Preda a mai spus ca se face confuzia intre admiterea la masterat si cea de la parlament: -Nu trebuie sa ai studii universitare, sa vorbesti prost trei limbi straine si sa ai sapte firme in teritoriu ca sa fii un bun parlamentar-. In opinia sa, intreaga operatiune de identificare a candidatului perfect nu este altceva decat praf in ochii electoratului.
