-Europa va monitoriza, in continuare, Romania in privinta securizarii frontierelor si a controlului imigratiei ilegale-
Drumul spre Europa are o escala importanta pentru Romania intr-o cladire impozanta de pe Bulevardul Primaverii, unde se afla sediul Delegatiei Comisiei Europene. Printre multe altele, aici se pune parafa -aprobat- pe programele care concureaza la fondurile PHARE, ISPA sau RICOP. Inauntru, holuri si birouri impecabil de curate, pliante, brosuri, documente, rapoarte si foarte multa munca. O prelungire a Bruxellesului. Jonathan Scheele a venit in Romania de doar sase saptamani, iar agenda este deja epuizanta. El a prezentat transant opinia comisiei la declaratiile lui Hubert Vedrine: -Nu stiu exact la ce s-a referit. Fiecare candidata trebuie sa indeplineasca criteriile de aderare-. Evolutia Romaniei dupa eliminarea vizelor va fi atent monitorizata, dar Europa comunitara a procedat, astfel incat sa nu regrete ceea ce a hotarat.
– In Romania s-a discutat foarte mult despre propunerea ministrului de externe francez, Hubert Vedrine, ca Uniunea Europeana sa primeasca Romania si Bulgaria alaturi de celelalte candidate, in 2004. Pe de alta parte, Gunther Verheugen a afirmat ca este, practic, imposibil sa se realizeze asa ceva. Este propunerea dlui Vedrine realista?
– Nu stiu exact la ce se referea propunerea dlui Vedrine. A fost, probabil, o contributie la dezbaterea despre cum ar trebui sa se desfasoare extinderea europeana. Mai avem inca un an pana cand se va lua o decizie clara. Problema este daca, la sfarsitul anului 2002, Uniunea Europeana va fi pregatita sa primeasca un anumit numar de candidate. In acest moment se vorbeste de 10 state, daca vor indeplini pana atunci criteriile de la Copenhaga. Acestea sunt economia de piata functionala, capacitatea de a face fata presiunii pietei unice europene, capacitatea administrativa de a-si asuma drepturile si obligatiile care rezulta din statutul de membru al UE, existenta statului de drept si protectia drepturilor omului si ale minoritatilor. Este extrem de putin probabil ca Romania sa indeplineasca toate aceste criterii pana la sfarsitul lui 2002. Nu stim foarte sigur daca acest lucru se va intampla si in privinta celorlalte candidate, care mai au mult de lucru pana sa ajunga acolo.
– Dl Vedrine s-a referit la primirea Romaniei si a Bulgariei doar pe baza
indeplinirii criteriilor politice. S-a vorbit despre Grecia si Spania, de exemplu, care nu stateau foarte bine in momentul primirii in Europa unita.
– Pe vremea aceea, nu erau criteriile pe care le aplicam astazi, iar Europa unita s-a modificat mult fata de felul in care se prezenta la sfarsitul anilor *70 – inceputul anilor *80. Uniunea Europeana ca atare, cea pe care o vedem acum, nu exista. Conform cu aceasta dezvoltare a Uniunii, au aparut si criteriile de la Copenhaga, pentru a asigura fiecarui stat candidat posibilitatea de a avea formulate clar conditiile aderarii. Acestea sunt jaloane pentru ca atat Uniunea, cat si tarile candidate sa fie pregatite pentru fiecare pas si fiecare problema pe drumul spre integrare. Dar toata dezbaterea este in desfasurare si o parte importanta a discutiilor despre viitoarea configuratie a Europei unite va avea loc la summit-ul Consiliului European de la Laeken, de la mijlocul acestei luni. Sunt convins, in aceasta privinta, ca va exista un ajutor substantial acordat candidatelor pentru continuarea si accelerarea procesului de negociere.
– Va mai putea fi Uniunea interesata de Romania si Bulgaria dupa primirea -dintr-un foc- a 10 candidate?
– Cu siguranta. Documentul strategic prezentat in Parlamentul European dupa publicarea rapoartelor de tara stabileste clar ca tarile care nu vor fi gata de aderare in 2002, precum Romania si Bulgaria, vor fi sustinute sa inchida cat mai curand capitolele de negociere. Este foarte important de stabilit, si parte a dezbaterii care are loc acum, cum vom sprijini aceste tari pentru a accelera negocierile, incadrandu-ne intr-un interval de timp posibil si rezonabil. Cred ca despre asta a fost vorba si in spusele dlui Vedrine. Avem de-a face cu un proces sustinut si continuu, nimeni nu a spus, in privinta celor doua tari, -ne vom intoarce alta data-, in 2002, 2006 sau 2008.
Masurile pentru reducerea imigratiei vor fi monitorizate in continuare
– Vizele Schengen pentru cetatenii romani au fost in cele din urma eliminate, asa cum recomandase si Comisia Europeana. In ce imprejurari poate fi suspendata aceasta decizie?
– Autoritatile romanesti trebuie sa-si respecte angajamentele luate, in principal securizarea frontierelor si controlul imigratiei ilegale. Aceste aspecte vor fi monitorizate in continuare, asa cum s-a intamplat si in ultimul an, de altfel, pe baza acestei supravegheri s-a si luat aceasta decizie. Si celelalte tari candidate sunt monitorizate. Prin Programul PHARE, Politia de Frontiera va primi peste 25 milioane de euro pentru echipament de gestiune al frontierelor, autoturisme, vase de patrula, pana la incaltaminte pentru graniceri. Romania a facut mari eforturi in aceasta privinta in ultima vreme si nu vad de ce nu s-ar intampla asa si in continuare. Accesul in tarile din spatiul Schengen depinde de respectul legilor din aceste tari. Sunt convins ca romanii vor folosi cum trebuie hotararea Consiliului JAI.
– Care sunt conditiile pentru romanii care pleaca de acum incolo spre tarile UE?
– Sunt doua conditii esentiale: acest regim, al eliminarii vizelor, se aplica pentru cei care calatoresc in scopuri turistice sau pentru afaceri, nu si daca vor sa munceasca, iar deplasarea nu poate depasi trei luni. Oricum, experienta arata ca, in trecut, majoritatea romanilor solicitau vize pentru scopurile amintite. Pentru alte detalii, consulatele din Romania ale statelor Schengen trebuie sa discute si sa ajunga la un punct de vedere unitar, iar cererile acestora vor fi facute publice in scurt timp.
– Unele organizatii ale societatii civile sunt de parere ca masura privind cei 100 de euro pe zi pe care trebuie sa-i prezinte un cetatean roman care calatoreste spre Vest este discriminatorie.
– Romania s-a angajat sa aplice masuri care sa duca la reducerea imigratiei ilegale, si aceasta a fost una dintre ele. Deci, este o chestiune care priveste Guvernul Romaniei si societatea romaneasca.
Reforma economica si administratia, -hibele- Romaniei
– Raportul anual de tara al Comisiei Europene pentru 2001 a fost si el prilej pentru numeroase discutii. Care este semnificatia reala a acestui raport?
– In general, este o examinare a ceea s-a intamplat in ultimele 12 luni, din septembrie anul trecut, si o concluzie in ceea ce priveste etapele care au ramas pana la indeplinirea criteriilor de aderare. In functie de aceasta examinare se stabilesc si prioritatile candidatelor pentru urmatorul an. Referitor la cazul particular al Romaniei, se poate constata, desigur, o evolutie in unele domenii, fata de raportul din 2000, care era de-a dreptul sumbru. S-au facut progrese in zona criteriilor politice, iar protectia copilului a cunoscut o imbunatatire considerabila. Este, cred, pentru prima oara cand economia incepe sa se stabilizeze, un aspect important pentru perioada care va veni. Dar nu se poate nega ca mai sunt de facut multe lucruri importante. Din acest raport se poate vedea cat mai trebuie sa progreseze Romania in privinta reformei economice si in mod egal a fost evidentiata problema reformei in administratia publica. Situatia acesteia nu este prea buna in Romania. Este unul dintre domeniile asupra caruia Bucurestiul va trebui sa se concentreze in urmatorul an. Nu avem de-a face cu un caz singular, fiecare stat are zone sensibile, pe care va trebui sa le imbunatateasca in continuarea negocierilor de aderare.
Pentru SAPARD, Guvernul roman trebuie sa demonstreze ca poate gestiona fondurile publice ale UE ca un stat membru
– Domnul Pasquarelli, negociatorul-sef al UE cu Romania, a declarat recent ca Bucurestiul are inca multe de facut in privinta capacitatii administrative de a gestiona si absorbi fondurile europene.
– Cand vorbim despre capacitatea administrativa, ne referim la o zona mult mai larga decat gestionarea fondurilor. Capacitatea administrativa inseamna, in primul rand, posibilitatea de a asigura servicii populatiei si cum se poate proceda ca sa fie implicati cetatenii insisi in actul de guvernare. Nu este de-ajuns, de exemplu, ca Parlamentul sa adopte o legislatie adecvata in privinta adoptiilor internationale si a protectiei copilului, in general. Aceasta noua legislatie trebuie sa ajunga efectiv la copiii in cauza, iar Guvernul trebuie sa asigure capacitatea administrativa la nivel national si la nivelul judetelor pentru a aplica prevederile moderne in privinta ocrotirii copiilor, conform cu obligatiile asumate si cu conventiile internationale in domeniu. Capacitatea de a gestiona bine fondurile este doar o parte din a avea o administratie publica functionala. Intr-o masura tot mai mare, programele UE pentru Romania sunt descentralizate, in sensul ca responsabilitatea gestionarii lor corecte apartine Guvernului de la Bucuresti. De exemplu, in cazul Programului SAPARD (pentru agricultura si dezvoltare rurala), descentralizarea este totala. Acesta este, de altfel, in momentul de fata, unicul program de finantare externa in care Uniunea a decis sa transfere complet responsabilitatea gestionarii unor state nemembre, in cazul de fata statele candidate, beneficiare ale programelor. Acesta este motivul pentru care Guvernul Romaniei trebuie sa demonstreze ca are aceeasi capacitate de a cheltui corect fondurile publice ale UE ca orice stat membru, cum ar fi Germania, Franta sau Italia.
Problema rromilor este a intregii Europe
– Romania, considera forurile europene, are probleme serioase cu integrarea sociala a minoritatii rrome, ca si alte tari din jur. Ce masuri punctuale ar trebui sa ia Guvernul roman?
– In privinta rromilor, statele candidate nu se confrunta cu o problema noua, ci este vorba de un aspect care a fost neglijat multa vreme. Cred ca istoria rromilor din aceasta regiune este o lunga istorie a prejudecatilor. De altfel, rromii nu sunt doar o minoritate a Romaniei, ci a intregii Europe, iar problema lor nu este exclusiv a tarii dumneavoastra, ci a continentului. Ceea ce asteptam noi acum de la Guvernul de la Bucuresti este sa puna in practica strategia nationala pentru imbunatatirea situatiei rromilor, ca sa vedem daca ea aduce solutii la problemele identificate.
– Exista un -exemplu de succes- printre candidate din acest punct de vedere?
– Cred ca este mai usor sa ne referim la proiecte care au reusit decat la tari, iar din acest punct de vedere, exemple exista. Realizarea acestora a depins, de cele mai multe ori, de calitatea si dinamismul liderilor, inclusiv rromi. Ei pot transforma proiectele in succese.
-Nu ar trebui sa asteptati intotdeauna verdicte de la Est sau de la Vest-
– Apartineti unei culturi diferite, cea britanica. Cum ati caracteriza inca scurta dvs. experienta in Romania? Care sunt cele mai ciudate aspecte pe care le-ati observat aici?
– Nu cred ca am observat lucruri -ciudate-. Ceea ce mi-a atras atentia este extraordinara diversitate de aici. Cred ca in Vest se manifesta o lipsa nemeritata de apreciere fata de aceasta diversitate remarcabila a culturii romanesti, fie ca este vorba de teatru, opera sau muzica, in Bucuresti sau in provincie. Zilele trecute, am fost la Constanta si am aflat ca acolo exista o opera foarte buna. Mi s-a mai spus ca in fiecare oras mare al tarii exista un teatru national si stiu ca sunt foarte bune, pentru ca le-am regasit numele la festivaluri cunoscute de teatru din Europa. La noi, in Marea Britanie, nu stiu daca exista un teatru de valoare in fiecare mare oras. Daca stau sa ma gandesc, am observat totusi un lucru ciudat, si in acelasi timp nefericit, faptul ca Romania nu are suficienta incredere in ea insasi. Ca stat european modern, Romania exista de peste 150 de ani si are locul ei pe continent. Nu ar trebui sa asteptati intotdeauna verdicte de la Est sau de la Vest in ceea ce priveste performantele tarii dumneavoastra. Mi s-ar parea normal ca din cand in cand sa ne atentionati: -Nu suntem de acord cu ceea ce spuneti despre noi; poate nu ne-ati inteles foarte bine-.
-Dimensiunea parlamentara a Uniunii va fi, cred, tot mai importanta-
Cele mai indraznete previziuni ale strategilor de odinioara ai Europei unite au fost, ca in scenariile SF, depasite de realitate. O Uniune cu 15 membri se pregateste, in urmatorul deceniu, sa primeasca cel putin 10. Voci din randurile oficialilor europeni s-au intrebat cum va face fata Uniunea acestui efort de extindere fara precedent. Jonathan Scheele este de parere ca structura parlamentara a Europei unite va trebui sa prevaleze asupra celei guvernamentale. O astfel de dezvoltare ar putea multumi si -cartitorii-, care vad in mecanismele comunitare -o masinarie ingrozitoare, care ia decizii la Bruxelles-, dupa exprimarea lui. -In opinia mea, care nu implica in nici un fel comisia, dimensiunea parlamentara a Uniunii va fi din ce in ce mai importanta-, a afirmat seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. -Cetatenii Europei, si aici este un aspect vital, trebuie sa inteleaga ce este si ce se petrece in cadrul Uniunii Europene. Aici, ne aflam in plina discutie in legatura cu configuratia Parlamentului European, cu reprezentantii fiecarei tari aici. In acest moment avem 15 state membre, dar vor veni aproape tot atatea actuale candidate. Trebuie sa ne organizam in cel mai bun mod posibil.-
Alta fateta a Europei unite, sute de ore de dezbateri
In Consiliul European, dimensiunea guvernamentala a Uniunii, daca, in momentul de fata, fiecare reprezentant, fiecare ministru face o prima declaratie de cateva minute, totul dureaza aproape o ora, a povestit Scheele. -Dar daca ne gandim ca sunt dezbateri in care fiecare stat intervine de cateva ori pentru a-si preciza punctul de vedere, avem deja cateva ore in sir. O intrebare fireasca ar fi cum va mai putea functiona consiliul cand va avea 27 de membri sau chiar mai mult.- Un plan pentru viitorul UE se va configura la reuniunea Consiliului European de la Laeken, de la mijlocul acestei luni.
