Functionand mai degraba ca o casta profesionala inchisa, in care nu se intra, potrivit unor surse avizate, decat pe baza unui sistem de relatii bazat pe reciprocitate, tagma executorilor judecatoresti a initiat o ampla campanie de presiuni asupra parlamentarilor Camerei Deputatilor. Motivul care le provoaca dureri de cap si viitoare reduceri de venituri il constituie decizia deputatilor din comisia juridica de a aduce un amendament la legea privind statutul executorilor judecatoresti, prin care limita numarului celor care au dreptul sa urmeze aceasta meserie a fost anulata, deschizand accesul si altora. Deputatii au incercat astfel sa anuleze caracterul de monopol pe care executorii il instaurasera in acest domeniu si care avusese drept consecinta directa o crestere a tarifelor pentru serviciile prestate. La ora actuala, un executor judecatoresc poate castiga pana la cateva miliarde de lei pe luna din serviciile oferite, in conditiile in care in toata tara aceasta casta numara doar 340 de reprezentanti, din care circa 100, cu studii medii, fiind mosteniti din perioada fostului regim comunist. De exemplu, in zona judetului Cluj activeaza numai patru executori judecatoresti. Cum cererea e mare, iar numarul celor care le rezolva este prea mic, s-a creat un anumit monopol, tradus prin cresterea rapida a onorariului pentru serviciiile oferite, la sume exorbitante pentru cel aflat la nevoie. Or, spargerea monopolului inseamna micsorarea sumelor care intra in buzunarele acestor executori, de aici presiunile si lobby-ul pe care acestia au inceput sa le faca pe langa alesi, pentru a se anula prevederile amendamentului buclucas.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane