Ofiterii acoperiti nu vor avea acces in presa, parlament, guvern, sindicate si partide politice. Serviciul de Protectie si Paza (SPP) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) isi vor mentine actualul statut. Autoritatile informative nu vor mai putea face acte de anchetare si investigare specifice structurilor de politie sau procuratura, cu exceptia actelor de terorism sau cele asimilate acestora. Acestea sunt principalele prevederi ale legilor sigurantei nationale, aprobate ieri de catre guvern. Ministrul pentru Secretariatul General al Guvernului, Radu Stroe (foto), a spus ca in aceste proiecte de legi se prevede obligativitatea controlului in sfera actelor, actiunilor si a activitatilor informativ-operative, in conditiile in care, pana in prezent, legislatia nu conferea posibilitatea unui asemenea control. Ofiterii de informatii vor raspunde administrativ civil sau penal daca vor incalca legile, deoarece, in afara cadrelor militare, vor fi functionari publici cu statut special. -Autoritatile informative nu mai pot derula operatiuni economico-financiare din care sa-si creeze bugete proprii paralele cu sumele alocate de stat, pentru ca in trecut s-au semnalat numeroase abuzuri in aceasta privinta-, a declarat premierul Tariceanu. Radu Stroe nu este multumit de forma finala a legilor, carora le-ar da un mediocru 7. Nemultumirea lui Stroe este legata de faptul ca activitatea serviciilor nu este controlata de executiv, ci de parlament. De altfel, alesii vor avea puteri sporite, deoarece vor avea dreptul sa verifice cheltuielile efectuate de serviciile secrete. -Sigur ca se va face de catre personal autorizat, cu ORNISS, cu specialisti ai Curtii de Conturi-, a precizat Radu Stroe. Mai mult, parlamentul va avea dreptul sa verifice actiunile in derulare ale serviciilor secrete, comisiile parlamentare de specialitate avand dreptul, potrivit noilor reglementari, sa ceara dosare aflate in lucru. Legile sigurantei vor merge la CSAT pentru aviz si ulterior in parlament.
